A sosit vremea unui nou Pact pentru România europeană, iar acesta nu se poate baza decât pe fapte şi soluţii, nu pe vorbe şi pe discuţii. Pe 26 mai, românii de pretutindeni au vorbit tare şi răspicat. Referendumul convocat de Preşedintele Iohannis a fost validat cu brio – mai ţineţi minte câţi analişti se băteau cu cărămida în piept că acest referendum „nu are cum să treacă“? Ei bine, românii le-au dat tuturor o lecţie simplă: „puterea e la noi“. În cuvintele Constituţiei: „Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.“ (Art. 2, alin. 1).

Pactul pentru România europeană

Preşedintele Iohannis face acum pasul firesc şi, constatând că toate partidele declară că susţin transpunerea în fapte a deciziilor exprimate de români, le cheamă să semneze un nou „pact politic pentru România europeană“. Partidul Naţional Liberal a anunţat primul că va semna acest pact, respectând voinţa cetăţenilor. Alte forţe politice, inclusiv din opoziţie, au făcut anunţuri similare, deşi au ţinut cu tot dinadinsul să adauge anumite condiţii. O astfel de abordare, deşi tentantă ca stratagemă electorală, riscă să deschidă cutia Pandorei, în care fiecare semnatar va avea pretenţia de a-şi adăuga propriile idei şi iniţiative, până se va ajunge fie la un acord care nu va mai spune nimic, rămânând doar o formă fără fond (suntem experţi la asta de câteva sute de ani, totuşi), fie (cel mai probabil) la niciun acord. 

Într-adevăr, miza Pactului propus de Preşedintele Iohannis depăşeşte modificarea Constituţiei pentru a reflecta rezultatele de la referendum. Este oportunitatea unică de a da un reset întregii conversaţii politice din România. După ce românii s-au mobilizat exemplar la alegerile europarlamentare şi referendum, Preşedintele Iohannis a sesizat o fereastră de oportunitate de a aduce toate forţele politice la aceeaşi masă. Iar asta nu se poate face decât în jurul unor principii, soluţii şi proiecte comune.

Pactul propus de Preşedintele Iohannis este oportunitatea unică de a da un reset întregii conversaţii politice din România.

Românii s-au săturat de vorbe şi de discuţii interminabile. Vor fapte şi le vor repede. Iar dacă nu vor vedea rezultatele, există un risc major de a se îndrepta la următoarele alegeri – dacă nu în 2020, în 2024 – către partide populiste care nu au principii, nu au realizări şi nici proiecte, dar vin cu un singur mesaj: „pentru că noi n-am mai fost la guvernare şi credeţi-ne că va curge lapte şi miere în România“. Un asemenea cec în alb va putea legitima forţe de extremă care ne vor scoate definitiv de pe traiectoria europeană, afundându-ne la loc în bezna din care am ieşit prin jertfă acum 30 de ani.

Soluţii, nu discuţii

Ce fel de soluţii vor românii? Şi ce pot face partidele de opoziţie dacă nu au majoritate în Parlament? Deşi românii le-au încredinţat în 2016 răspunderea unui loc de parlamentar, unii colegi din opoziţie se plâng pe Facebook că nu se poate face nimic şi că trebuie să aşteptăm alegerile pentru a scăpa de actuala guvernare PSD-ALDE. Carevasăzică, să lăsăm ţara să ardă.

În fapt, se pot face destule şi în condiţiile date, iar exemplele sunt destule. Vă dau doar câteva, cu riscul de a fi acuzat de subiectivism. Robert Sighiartău, deputat PNL, a reuşit creşterea alocaţiilor pentru copii acum câteva luni, deşi PSD a votat împotrivă. Florin Roman, tot de la PNL, a reuşit să treacă un alt amendament important: cei care sunt apţi de muncă şi refuză un loc de muncă, pe baza pregătirii lor, pierd ajutorul social după acest prim refuz. Înainte, legea le dădea posibilitatea să refuze de trei ori, iar asta se rezolva adesea prin „înţelegeri pe adeverinţe“, ceea ce a dus şi la celebrele cazuri în care beneficiarii de ajutoare sociale veneau să le ridice cu maşini de lux. Sigur, aici e vorba de două abordări diametral opuse: PSD alege să cumpere voturi prin creşterea numărului de asistaţi sociali (sunt circa 225.000 de beneficiari de ajutoare sociale, peste 80% în judeţe cu baroni PSD); PNL alege să încurajeze munca, cu riscul de a-i supăra pe cei care abuzează de sistemul ajutoarelor sociale. Şi această iniţiativă a trecut prin Parlament, chiar cu o largă susţinere, încă din iunie 2018.

S-au depus mai multe proiecte importante şi în ultimele două săptămâni. Sunt tot atâtea oportunităţi de a mişca rapid lucrurile şi de a demonstra capacitatea clasei politice din România de a livra soluţii concrete pentru cetăţeni: eliminarea supraimpozitării contractelor de muncă part-time şi eliminarea supraaccizei la carburanţi (Robert Sighiartău); persoanele condamnate definitiv pentru infracţiuni cu violenţă (ucigaşii, violatorii, tâlharii) sau pentru fapte de corupţie să nu mai beneficieze de liberare condiţionată (Florin Roman); limitarea privilegiilor bugetarilor de lux (Rareş Bogdan & Florin Roman). Iar zilele trecute colegii din PACT din diaspora au venit cu o serie de propuneri simple şi rapide pentru facilitarea accesului la vot pentru românii din afara ţării. Exemplele pot continua, dar concluzia e clară: România are nevoie de soluţii, nu de discuţii.

Exact astfel de măsuri sunt necesare pentru a recâştiga încrederea românilor în democraţie, evitând astfel scenariul dezastruos al populismului extremist. De altfel, am avertizat şi înainte de alegerile europarlamentare că există riscul unor aşteptări nerealiste, iar reacţiile de acest gen nu au întârziat să apară: „Aţi câştigat alegerile, ce mai aşteptaţi? Schimbaţi România!“ Sigur, e vorba de alegerile europarlamentare, iar anumite lucruri se pot face de la Bruxelles şi altele doar de la Bucureşti. Este vital să nu punem la încercare, nici măcar o secundă, răbdarea românilor. De aceea e nevoie de soluţii şi de o opoziţie unită, care să demonstreze că vrea, ştie şi poate să facă bine pentru România. O Românie stabilă, matură şi proeuropeană.

Construind pe temelia Pactului propus de Preşedintele Iohannis, forţele binelui din politica românească trebuie să lase orgoliile deoparte, să se coaguleze şi să lucreze pentru oameni. Gâlceava din spaţiul public între (diverşi membri de la) partidele de opoziţie nu face bine decât PSD, care se regrupează în linişte şi se pregăteşte să-şi scoată din nou la vot electoratul pe care îl ţine prizonier de zeci de ani. 

Opoziţia de azi are astfel o dublă datorie morală. Prima: să dea jos prin moţiune de cenzură guvernul actual, care distruge România în fiecare zi şi care şi-a bătut (din nou) joc de sute de mii de români din diaspora (PNL lucrează la asta şi va prezenta textul moţiunii în zilele următoare). A doua: să vină cu soluţii deştepte pentru scoaterea României din criză. E acum ori niciodată.