Raportul MAE în 2021. Repatrierea a peste 200 de cetăţeni români, afgani şi din state aliate şi inaugurarea Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă

Bogdan Aurescu FOTO Facebook / MAE

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a prezentat raportul acţiunilor realizate în acest an, iar printre iniţiative se află repatrierea din Afganistan a peste 200 de cetăţeni români, afgani şi din state aliate, inaugurarea Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă, dar şi obţinerea de către România a poziţiei de Secretar General al Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră.

Ministerul Afacerilor Externe a anunţat, luni, printr-un comunicat de presă, că a lansat raportul activităţii sale din 2021. 

"Pe parcursul anului 2021, Ministerul Afacerilor Externe a găzduit şi, respectiv, sprijinit mai multe acţiuni majore de politică externă, ce au reunit miniştri ai afacerilor externe, lideri politici de nivel înalt şi alţi oficiali, pe teme pe care ţara noastră se pronunţă frecvent şi pe care le susţine activ la nivel european şi global", se arată în comunicat.

Dintre cele mai importante iniţiative şi acţiuni pe agenda de politică externă a MAE în anul 2021 raportul se referă la:

- Reuniunea Trilaterală pe teme de securitate a miniştrilor afacerilor externe din România, Polonia şi Turcia, găzduită de ministrul român de externe, ce a reunit la Bucureşti cinci miniştri de externe din state aliate şi partenere NATO (22-23 aprilie), alături de cei trei miniştri aliaţi fiind invitaţi la reuniune şi omologii din Ucraina şi Georgia, într-un moment important pentru securitatea regională – un veritabil mini-Summit regional privind securitatea la Marea Neagră;

- Sprijinul pentru organizarea Summitului Bucureşti 9, găzduit cu succes de Preşedintele României, Klaus Iohannis, împreună cu omologul polonez, la care au participat şi Preşedintele SUA, în premieră, şi Secretarul General NATO (10 mai);

- Lansarea de către ministrul român de externe a Reţelei-pilot de diplomaţie climatică a României (25 mai);

- Includerea pe agenda Consiliului Afacerilor Externe (CAE) al UE, la iniţiativa ministrului român al afacerilor externe, susţinută de alţi 10 omologi europeni, a temei conflictelor prelungite, care a fost discutată detaliat şi substanţial la reuniunea informală a miniştrilor europeni de externe de la Lisabona (27 mai).

- Realizarea de către ministrul român de externe a unui turneu în Caucazul de Sud împreună cu omologii din Austria şi Lituania, în coordonare şi cu mandatul Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate (25-26 iunie), succedat de prezentarea de către ministrul român de externe a unui set cuprinzător de concluzii şi propuneri, la o reuniune subsecventă a CAE;

- Găzduirea de către ministrul român al afacerilor externe împreună cu omologul grec, a Reuniunii informale a miniştrilor de externe ai UE cu miniştrii de externe din Republica Albania şi Republica Macedonia de Nord dedicată deblocării procesului de extindere a UE (13 mai);

- Inaugurarea de către preşedintele României, Klaus Iohannis, împreună cu ministrul român de externe, a Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă, aflat sub coordonarea MAE, cu participarea reprezentanţilor conducerii UE şi NATO (31 mai);

- Găzduirea de către ministrul român al afacerilor externe a Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române pe tema „Acţiunea diplomaţiei pentru consolidarea rezilienţei României”, cu participarea a 6 invitaţi străini de nivel înalt (7-9 septembrie);

- Obţinerea de către România a poziţiei de Secretar General al Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră – prima poziţie de şef al unei organizaţii regionale deţinute de România – şi a celei de Şef (însărcinat cu afaceri) al Delegaţiei Uniunii Europene în Siria;

- Repatrierea, pe parcursul lunilor august-septembrie 2021, a 49 de cetăţeni români din Afganistan, a 7 cetăţeni ai unor state aliate, precum şi a 156 de cetăţeni afgani esenţiali pentru România, posibilă datorită eforturilor depuse de Celula de criză interinstituţională coordonată de MAE, pe care ministrul afacerilor externe a convocat-o la 13 august 2021;

- Lansarea de către ministrul român al afacerilor externe a iniţiativei internaţionale şi a Declaraţiei privind promovarea jurisdicţiei Curţii Internaţionale de Justiţie (3 noiembrie);

"În ceea ce priveşte întrevederile din cursul anului 2021, evoluţiile situaţiei sanitare au permis primirea, în format fizic, la Bucureşti, de către ministrul afacerilor externe, a 13 vizite (a 10 omologi), din state UE şi non-UE, inclusiv în contextul unor evenimente organizate de MAE. Totodată, ministrul afacerilor externe a realizat anul acesta 7 vizite externe şi un turneu diplomatic regional (Caucazul de Sud), având astfel 10 întrevederi cu omologi şi înalţi oficiali”, a mai precizat sursa citată. 

De asemenea, ministrul de Externe a participat la 15 reuniuni ale Consiliului Afaceri Externe şi patru reuniuni ordinare şi extraordinare ale miniştrilor afacerilor externe din cadrul NATO. În marja acestora, şeful diplomaţiei române a avut întrevederi cu 15 omologi şi înalţi oficiali.

Raportul surprinde, totodată, eforturile MAE în ceea ce priveşte continuarea demersurilor de reformă a activităţii consulare promovate de ministrul român de externe. Astfel, MAE a continuat şi în 2021 amplul proces de reformă a activităţii consulare iniţiat deja, care are ca obiectiv adaptarea acestui domeniu la noile realităţi, la evoluţiile tehnologice şi la aşteptările tot mai ridicate - şi îndreptăţite - ale comunităţilor de cetăţeni români din străinătate. 

Totodată, MAE a menţionat că printre realizările înregistrate în acest an se află şi continuarea procesului de digitalizare şi debirocratizare a activităţii consulare, prin măsuri precum optimizarea platformei www.econsulat.ro; reducerea cu peste 50% a informaţiilor obligatorii pentru transmiterea cererilor de eliberare de documente de călătorie; posibilitatea programării anumitor servicii consulare pe un flux rapid; îmbunătăţirea motorului de căutare disponibil la nivelul portalului www.econsulat.ro pentru identificarea rapidă de către solicitanţi a serviciului consular dorit prin utilizarea unor cuvinte cheie; transmiterea prin canale informatice securizate către autorităţile române competente, de la începutul lunii august, a solicitărilor în materie de stare civilă preluate prin intermediul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, cu reducerea considerabilă a timpilor de soluţionare a acestor cereri; simplificarea, începând din luna august, a procedurilor de lucru în materia cetăţeniei române; simplificarea procedurii de obţinere a adeverinţelor de verificare a autenticităţii permiselor româneşti de conducere; eliminarea, începând din luna iulie, a obligativităţii prezentării fotocopiilor documentelor justificative de către solicitanţii de servicii consulare; transmiterea prin poştă sau prin firme de curierat a paşapoartelor simple electronice şi a altor tipuri de documente eliberate în cadrul serviciilor consulare (acte de stare civilă, cazier judiciar, atestat permis de conducere etc.), fiind eliminate astfel deplasările repetate la sediile oficiilor consulare.

De asemenea, a fost redimensionată şi modernizată reţeaua consulară a României, inclusiv prin înfiinţarea de consulate generale în capitalele din statele în care se înregistrează mari comunităţi româneşti.

MAE a menţionat că în acest an au fost înregistrate, în Sistemul Informatic pentru Managementul Integrat al Serviciilor pentru Cetăţeni (SIMISC), circa 950.000 servicii consulare. De asemenea, au fost realizate 64 de consulate itinerante (mobile), în cadrul cărora au fost procesate peste 15.000 de servicii consulare. 

MAE a menţionat şi îmbunătăţirea activităţii Call-Center-ului consular, prin modernizarea infrastructurii tehnice care a permis sporirea capacităţii  de procesare a apelurilor telefonice de la 96 de linii telefonice la 256 de linii telefonice. Astfel, MAE a gestionat, în anul 2021, prin intermediul Call-Center-ului, un număr de peste 661.000 de solicitări de informaţii consulare.

"Pentru diplomaţia română, anul 2021 a adus provocări şi oportunităţi noi, complexe, care ne-au dat impulsul să acţionăm în spiritul eforturilor noastre deja consacrate de a contribui la consolidarea rezilienţei României în plan internaţional. Adaptarea, flexibilitatea şi rezistenţa rămân, şi în anii care urmează, cuvinte cheie în construcţia unui serviciu diplomatic modern, angajat pragmatic în promovarea şi apărarea drepturilor şi intereselor cetăţenilor români din ţară şi din străinătate", a declarat şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, în cadrul mesajului care deschide raportul.