DNA şi justiţia sunt  în fruntea încrederii populaţiei, anchetele şi procesele sunt urmărite de toată lumea şi ocupă primele pagini din media scrisă sau audio-vizuala.

Cu toate acestea, cazurile de primari, şefi de CJ, parlamentari, directori, prinşi cu mâna în sacul bugetar, apar zi de zi, la concurenţă cu alte reţele infracţionale.

Aproape nu e zi de la Dumnezeu fără reţineri, arestări, sentinţe de condamnare.

Şi în toată această atmosferă, PSD nu are altceva mai bun de făcut,  se pregăteşte să-l aleagă pe condamnatul Liviu Dragnea în funcţia de preşedinte al PSD.

Liviu Dragnea susţine că e nevinovat şi îşi va dovedi nevinovăţia.

La un astfel de nivel este greu de crezut că procurorii au lucrat neglijent,  şi n-au făcut un dosar beton, care a şi dus în instanţa de fond la o condamnare  de un an cu suspendare a lui Liviu Dragnea.

Apărarea lui Dragnea constă în argumentul că a îndemnat oamenii la vot în ziua referendumului, lucru pe care îl fac toţi politicienii la toate episoadele de votare.

Da, dar la referendum, spre deosebire de alegerile obişnuite,  miza era tocmai realizarea cvorumului, adică prezenţa la vot.

Ori ce a făcut Dragnea este echivalent cu campania electorală în ziua votului, lucru interzis de lege şi pedepsit în mod aspru.

Trecând peste această observaţie de bun simţ, instanţa de fond a reţinut şi alte lucruri grave, care s-ar putea sintetiza în “folosirea funcţiei politice pentru a influenţa procesul de votare”.

În aceste condiţii este greu de crezut că Liviu Dragnea  va fi achitat, că va scăpa fără o condamnare definitivă, fie şi cu suspendare.

Ce consecinţe are această împrejurare, pentru un partid care cu 6 luni înainte de alegeri defilează cu un conducător condamnat?

  1. Muniţie din belşug pentru opoziţie, care nu-l va scoate pe Dragnea din calificativul “penal”.
  2. Izolarea pe plan extern, cum se vede şi acum, nici un partid socialist european nu vrea să mai aibă de a face cu PSD.
  3. Populaţia, chiar “poporul” PSD-ist va gândi: din toată armata de lideri ai PSD, n-aţi găsit nici unul care să nu fie corupt, cercetat sau în curs de judecare, care să preia conducerea partidului?
  4. Dacă în februarie-martie intervine condamnarea definitivă a lui Liviu Dragnea, ce face PSD? Merge în alegerile locale cu un lider condamnat definitiv, situaţie de râsul întregii lumi, sau reinventează în 2 luni un alt lider, care nu are timp să se facă cunoscut şi apreciat de către electorat?
  5. În cazul condamnării definitive a lui Liviu Dragnea, opoziţia are tot dreptul să refuze orice dezbatere, orice întâlnire televizată cu un partid condus de corupţi. Ori cât ar fi “poporul” PSD-ist de loial, un condamnat definitiv este greu de înghiţit, dând vina pe justiţia părtinitoare.
  6. Presiunea externa va fi enormă, în cazul în care PSD se va prezenta în campaniile electorale condusă de un condamnat definitiv. Înlocuirea, în ultima clipă, a preşedintelui partidului, la un Congres desfăşurat în plină campanie electorală ar da peste cap tot programul de campanie a PSD.

 

Toate aceste argumente, dar şi altele, trebuie să fi trecut prin capetele încă lucide ale unor lideri PSD, doar că toţi funcţionează în paradigma comunisto-socialista, că n-ai voie să crâcneşti în faţa şefului, altfel te dă afară.

Şi Dragnea simte aceste ameninţări şi provocări, când anunţă că va face echipă cu Zgonea (un fel de variantă de avarie), şi-l invită şi pe dl Vasile Dâncu să se alăture echipei.

Una peste alta, opoziţia ar trebui să fie fericită, primeşte gratis muniţie cât pentru un război, nu doar pentru o bătălie.

Şi UNPR va fi într-o poziţie ingrată.

Fie merge singur în alegeri, dar un partid fără ideologie, fără doctrină, fără infrastructura locală, fără lideri şi comunicatori, doar cu un general-interes naţional în frunte, are slabe şanse să treacă pragul electoral.

Fie, se urcă iarăşi în  barca PSD, dar atunci are de suportat tot oprobiul care va fi aruncat în capul PSD.

Şi relaţia cu preşedintele Iohannis va avea de suferit. Preşedintele îi va cere generalului Oprea să aleagă: ori în căruţă, ori în teleguţă.

Doar că trebuie să ia o decizie rapidă, campania pentru locale trebuia începută deja.

În acest context, opoziţia este cât se poate de mulţumită că n-a trecut moţiunea de cenzură.

Să se prezinte coaliţia de guvernare la alegerile locale, cu preşedintele celui mai important partid condamnat definitiv, şi cu premierul dat de acelaşi partid în curs de condamnare. Un cocktail de toată minunea!

O pleaşcă mai mare nici că se putea visa!

Şi toate acestea din  orbirea de care dă dovadă cel mai mare partid al ţării, dar cel mai mic ca statut de partid  european.