Anul 2017 trebuia să fie anul care să aducă liniştea, concentrarea şi hotărârea de a transforma în realitate programul de guvernare şi orizontul de aşteptări de la alegerile din 2016. Nu a fost aşa. A fost anul în care am adoptat importante decizii pentru ţară dar ne-am şi axat pe tot felul de subiecte mai curând secundare, care au gripat atât partidul, cât şi actul de guvernare şi care au sădit sâmburii îndoielii în societatea românească referitor la abilitatea şi determinarea noastră de a ne îndeplini misiunea. Dintr-un partid apreciat de votanţii săi şi temut de adversarii politici, PSD riscă să nu mai fie luat în serios ca partid al transformării şi dezvoltării României.

Anul 2018 trebuie să fie anul clarificărilor pentru PSD. Atât politice, cât şi manageriale şi, mai ales, ideologice. Cel mai important este ca 2018 să fie anul în care să ne punem întrebările adecvate pentru a putea găsi răspunsurile corecte. PSD trebuie să redevină un partid care să înlocuiască disputele politice pe mize mici cu întrebările care conduc la soluţii politice eficiente şi care contribuie atât la bunăstare românilor, cât şi la sporirea prestigiului european şi internaţional în Anul Centenarului.

PSD este partidul-cheie al politicii româneşti pentru că s-a bazat pe o structură de rezistenţă formată din trei piloni: organizare politică şi vocaţia guvernării, resursă umană de calitate, ideologie în concordanţă cu nevoile societăţii româneşti. În momentul prezent, privind obiectiv, pilonii relevanţei noastre politice se clatină: avem prea multe dispute despre persoane şi prea puţine despre idei, competenţa multora din cei pe care i-am propus în poziţii de responsabilitate publică este pusă sub semnul îndoielii, iar dezbaterea ideologică din partid este cvasi-inexistentă. Avem obligaţia să începem urgent reconstrucţia şi consolidarea, nu doar pentru că un nou ciclu de alegeri bate la uşă, dar şi pentru că momentul istoric pe care îl trăim – Centenarul Marii Unirii, Preşedinţia UE în 2019, refondarea UE şi reaşezarea politicii globale – solicită un PSD vizionar, unit şi eficient.

  1. PSD şi stânga

PSD este mai puţin de stânga decât are nevoie România. Este un adevăr pe care trebuie să-l spunem şi pe care trebuie să ni-l asumăm şi să-l schimbăm. De prea mulţi ani nu am avut o competiţie de proiecte care să conţină repere ideologice clare, ci doar măsuri cu caracter de stânga a căror valoare a fost deseori legată de derive spre dreapta sau spre “pragmatism”. Am căzut în capcana marketingului politic fără să realizăm că un partid care nu se modernizează ideologic riscă să rămână anacronic şi să-şi sacrifice identitatea. România este în continuare săracă, divizată şi polarizată economic şi social. Dar sărăcia, divizarea şi polarizarea anului 2018 sunt diferite faţă de cele ale anilor 2010, 2012 şi chiar 2016. Discursul public a migrat de la responsabilitatea societăţii către membrii săi la responsabilitatea individuală, aşa că egoismul şi lipsa de solidaritate au devenit tot mai acceptate. Mai mult ca niciodată, valorile care ne aduc împreună în comunitate trebuie redescoperite şi apărate, inclusiv prin măsurile pe care le luăm la guvernare.

Prea puţini dintre membrii noştri, tineri sau seniori, pot să articuleze un mesaj real de stânga şi încă şi mai puţini sunt cei care pot să îl şi susţină cu argumente. Avem cu toţii o responsabilitate pentru asta. Este preţul pe care l-am plătit pentru că a trebuit să simplificăm modul în care am făcut politică şi în care am produs idei şi materiale politice, este preţul pe care l-am plătit şi îl plătim pentru oportunismul politic al unor lideri. Acum, că avem un mandat politic clar, avem nu luxul, ci obligaţia de a gândi şi de reîncepe să producem idei şi ideologie. Aşa ne consolidăm identitatea, aşa le arătăm românilor cine suntem şi ce vrem, aşa generăm un proiect de ţară şi aşa câştigăm alegeri, începând cu prezidenţialele în 2019. România are nevoie de stânga şi este dispusă să voteze stânga, alegerile din 2012 şi 2016 au dovedit asta. Rămâne doar ca PSD să fie capabil să creeze stânga care să primească din nou voturile acesteia.

Lumea modernă ne aduce noi şi noi provocări la care în acest moment nu suntem complet pregătiţi să răspundem: Cum răspundem modului în care munca devine tot mai digitală? Cum răspundem asaltului tehnologic care face trecătoare şi anacronice chiar şi meserii care erau înalt calificate? Cum şi cât impozităm tehnologia? Cum ne poziţionăm faţă de venitul universal garantat? Cum răspundem privatizării spaţiului public? În acelaşi timp, avem datoria să răspundem şi vechilor probleme ca încă afectează România: Cum combatem eficient sărăcia? Cum reducem inegalităţile de tot felul, începând cu cele între săraci şi bogaţi şi terminând cu cele între regiuni? Cum ne luptăm noi cu adevărat pentru muncă, nu pentru capital? Cum re-echilibrăm relaţia dintre muncă şi capital? Cum trasăm rolul statului în economie şi cum demonstrăm, prin performanţă guvernamentală, că noul stat este capabil să-şi asume mai mult activism economic?

PSD are datoria de a produce mai mult decât programe de guvernare foarte bune. PSD trebuie să propună o viziune politică pentru dezvoltarea României pentru următoarea generaţie, o viziune construită în jurul identităţii noastre ideologice. Acesta trebuie să fie răspunsul nostru la proiectul eşuat al Preşedintelui Iohannis.

Susţinem ideea unui grup de lucru care să traseze conturul proiectului ideologic pe care să îl propunem României. El trebuie să-i aducă împreună pe toţi cei dedicaţi unei viziuni de stânga, membri PSD sau activişti şi intelectuali de stânga. Disputele care ne separă astăzi societatea civilă de stânga trebuie depăşite. Mai mult, credem în rolul pe care fiecare membru îl poate avea în definirea constructului ideologic. Forţa noastră ca partid de masă, inclusiv, trebuie să faciliteze un dialog larg în ţară ascultându-i pe toţi cei are au ceva de spus, începând cu simpatizanţii şi votanţii noştri. În plus, ca ţară UE şi NATO, ca ţară dedicată valorilor occidentale, trebuie să fim mult mai angajaţi în dialogul care are loc despre reinventarea stângii democratice – trebuie să fim mult mai mult alături de partidele partenere din PES şi din Internaţionala Socialistă şi să avem curajul intelectual de a participa la dezbaterile care vor refonda stânga, UE şi relaţia transatlantică. Vrem un institut al social-democraţiei mult mai activ, care să ne permită să aducem împreună gândirea şi acţiunea politică.

  1. PSD şi societatea

PSD este într-un paradox, în acest moment. Este cel mai votat partid, dar este şi cel mai contestat partid. Aducem nu doar milioane de oameni la vot, dar şi zeci sau sute de mii în stradă, contestând acţiunile noastre. Ceea ce înseamnă că suntem, vrem nu vrem să recunoaştem, un factor de polarizare. Acest lucru este greşit şi periculos şi trebuie rapid remediat. Societatea românească este profund polarizată. Economic, social şi politic. Rolul nostru trebuie să fie cel de mediere şi împăcare socială. Nimeni altcineva nu este în stare să facă acest lucru. Nici alt partid politic şi cu siguranţă nu Klaus Iohannis. Nu putem însă să îi unim pe români dacă ne luptăm între noi. De asta avem nevoie de unitate şi de asta avem nevoie să conducem prin puterea exemplului – prin transparenţă, prin proiecte bine justificate, prin eficienţă în implementare. Asta poate să însemne reforme interne, poate să însemne regândirea rolului şi implicării în societate. Credem cu tărie că trebuie să ne transformăm într-un partid de acţiune şi de implicare socială, care să aducă schimbarea în comunităţile locale, partid care să nu fie mulţumit cu politica de şedinţă făcută din sediu şi care refuză să fie activ doar în timpul campaniilor electorale. Societatea este compusă din comunităţi locale şi din oameni reali, cu probleme reale. Pentru ei trebuie să acţionăm, nu doar prin ceea ce facem la guvernare, ci şi prin acţiunile noastre de zi cu zi din postura de cel mai mare partid al României, cu sute de mii de membri.

Susţinem ideea unui partid care oferă soluţii pentru serviciile sociale în comunităţile locale, care dezvoltă programe de voluntariat şi care adaugă o dimensiune comunitară la ceea ce un stat social în consolidare poate face. PSD trebuie să fie mult mai bine coordonat cu mişcările sociale şi să beneficieze de efervescenţa acestora pentru a recruta membri şi lideri. Credem că PSD trebuie să reflecte prin propria structură de organizare internă democratizarea spaţiului public. Aşa putem explica mai bine ce vrem să facem, aşa putem fi judecaţi pentru ideile noastre, aşa vom înceta să fim demonizaţi şi bănuiţi de cele mai rele intenţii. România poate merge unită înainte dacă şi noi vom şti să contribuim, prin transformarea noastră, la pacea socială. Nu vom fi apreciaţi şi iubiţi de toţi, dar ne putem impune prin soliditatea crezurilor şi ideilor noastre, prin implicarea comunitară.

  1. PSD şi tinerii

Am căzut de prea multe ori în capcana în care am considerat românii drept blocuri politice, care votează la pachet pentru un partid sau împotriva altui partid. Românii au viaţă şi probleme, sunt cetăţeni care au temeri şi nelinişti, sunt implicaţi în economie în diferite calităţi şi au aşteptări sau dorinţe, sunt implicaţi în comunităţi a căror identitate depinde de mult mai mult decât de opţiune într-un rând de alegeri sau altul. Am făcut prea mult timp greşeala să abordăm politicile publice doar în cheie electorală. Am greşit inclusiv gândindu-ne prea puţin la cei care ar trebui să ne voteze. Românii se schimbă şi noi trebuie să ţinem pasul cu această schimbare. În 2020 vor vota pentru prima oară tineri care s-au născut la începutul mileniului 3. Până acum, PSD a avut de fiecare dată mari dificultăţi în a obţine votul tinerilor, iar acest lucru s-a văzut cel mai mult în alegerile prezidenţiale; în 2016, cu multă muncă, am reuşit să fim cel mai votat partid de către tineri, dar evenimentele politice din 2017 pun această reuşită majoră sub semnul întrebării. Avem şi vom avea mult de muncă pentru a obţine încrederea tinerilor. Pentru a face acest lucru avem nevoie de un efort serios coordonat şi susţinut.

PSD trebuie să înţeleagă că viitorul său politic depinde de succesul construirii unei relaţii de deschidere, colaborare şi încredere cu tinerii României. Politica de tineret nu poate fi tratată drept secundară nici în partid, nici în actul de guvernare. Propunem accelerarea implementării proiectului România Tinerilor, pe care Congresul TSD l-a validat recent. Cucerirea încrederii tinerilor înseamnă, pentru PSD, încrederea şi deschidere către TSD, către transformarea acesteia într-un rezervor de resurse social-democrate.

  1. PSD şi Guvernul

Obţinerea Guvernării în urma alegerilor din 2016 a fost o consecinţă a unei campanii intense, a implicării tuturor membrilor şi a unei guvernări bune în perioada 2012-2015. Trebuie să continuăm reformele promise şi demarate în 2017 chiar dacă adversarii noştri încearcă să ne oprească, uneori sădind neîncrederea în rândul electoratului sau chiar în rândul membrilor de partid sau al liderilor acestuia.

Trebuie să trecem la nivelul următor, în care să guvernăm nu pentru alegerile din 2019 şi 2020, dar pentru următoarea generaţie. Asta înseamnă în primul rând să fim coerenţi şi disciplinaţi în raport cu programul nostru de guvernare, cu măsurile pe care le-am propus ca soluţii pentru problemele identificate acum doi ani, cu aşteptările pe care le au cei care ne-au votat. Mai înseamnă şi să ne păstrăm atenţia concentrată pe aceste elemente şi să nu pierdem din vedere pădurea din cauza copacilor. Putem să pierdem guvernarea fiind mai preocupaţi de oameni decât de idei, dacă suntem mai atenţi la comunicare decât la fondul măsurilor, dacă suntem insuficient de atenţi la consecinţele măsurilor adoptate. Am fost nepermis de mult prinşi în diferite crize având în vedere că avem o majoritate parlamentară solidă. Am fost insuficient de disciplinaţi în raport cu programul de guvernare şi am fost, paradoxal, în acelaşi timp, insuficient de flexibili la schimbările economice şi sociale. Trebuie să ne readucem aminte de ce şi pentru cine guvernăm. Trebuie să măsurăm de zece ori înainte de a anunţa o măsură publică, iar cei care devin stindardul măsurilor noastre trebuie să fie credibili. Trebuie să gestionăm mult mai bine responsabilitatea partidului pentru actul de guvernare cu responsabilitatea celor pe care îi trimitem în Guvern.

Propunem o mult mai clară definirea a relaţiei dintre conducerea partidului şi Guvernul social-democrat. Mecanismele de dialog, de evaluare şi control trebuie să fie instituţionalizate, să nu fie ad-hoc, ci cunoscute de toţi membri. Numirile în funcţii publice trebuie făcute cu responsabilitate, ţinând cont nu doar de loialitate, de prietenie, ci şi de competenţă. Atunci când greşim, trebuie să acţionăm rapid şi să facem schimbările care se impun. Un mecanism transparent de promovare şi de gestionare a resursei umane trebuie să devină realitate – nu se mai poate sări peste rând, nu se mai poate promova atât timp cât competenţa administrativă şi politică nu au fost probate. Numirile în funcţiile publice nu mai pot fi surprize pregătite de lideri pentru că, aşa cum am văzut, lipsa de autonomie a celor cărora le încredinţăm funcţii publice generează crize. Un Consiliu Naţional sau chiar un Congres al PSD, dedicat refondării organizării partidului, nu vendetelor politice, va asigura modernizarea şi clarificările de care avem atâta nevoie.

  1. PSD şi PSD

În campania din 2016 au muncit mii de oameni, victoria este a fiecăruia dintre ei. Partidul sunt ei, suntem noi. Deciziile în partid trebuie validate de către membrii de partid. Deciziile trebuie luate la partid, în forurile statutare ale acestuia, nu în afară, în alte entităţi paralele partidului.

PSD era cel mai viu partid cu cea mai profesionistă resursă umană. Aceste două atribute sunt în grav pericol. Avem nevoie de mai multă democraţie în partid. Avem nevoie însă de mai multă disciplină internă şi să oprim politica cuţitului în spate. Nu ne putem urmări obiectivele politice şi de guvernare dacă ne urmărim între noi. Avem nevoie să reprofesionalizăm resursa umană şi să o educăm ideologic. Avem nevoie de şcoli politice şi ideologice care să reprezinte mai mult decât oportunităţi de comunicare pentru lideri. Avem nevoie de un management politic real şi profesionist aşa cum avem nevoie să găsim un sistem prin care să re-echilibrăm sferele de putere din partid. Trebuie să ne decidem, în evaluările şi promovările pe care le facem, cum analizăm atât performanţa electorală, cât şi soliditatea pregătirii profesionale, capacitatea de a forma echipe şi deschiderea naţională şi internaţională a membrilor noştri.

Propunem reactivarea Departamentelor partidului, care trebuie să funcţioneze prin idei, proiecte şi evenimente, nu doar pe hârtie. Responsabilitatea gestionării Departamentelor trebuie dată celor care au timpul, energia şi competenţa să gestioneze o astfel de responsabilitate. Acest pas trebuie să facă parte dintr-un plan mai amplu de regândire a modului de coordonare a resurselor umane în interiorul PSD – dacă nu ne deschidem către profesioniştii din societate, dacă facem promovări doar pe prietenii şi fidelităţi, dacă ignorăm munca politică, atunci vom fi un partid închis, care va muri puţin câte puţin. Pentru fiecare funcţie sau candidatură importantă, trebuie să existe competiţie internă în partid – cu proiecte, cu dezbateri, cu vot. Fiecare lider local şi naţional trebuie validat prin vot de membrii organizaţiei din care face parte, pentru că doar aşa poate fi reprezentativ. Democraţia nu este doar între partide, ci şi în interiorul partidelor. Dacă vrem să câştigăm încrederea oamenilor şi câştigăm după aproape 20 ani Cotroceniul, atunci tot partidul trebuie să participe la astfel de exerciţii democratice. Disciplina de partid are rolul său, dar devine un simplu instrument totalitar cât timp dezbaterea liberă de idei nu este încurajată şi respectată. PSD trebuie să aibă curajul să iasă în spaţiul public cu dezbateri de substanţă, să-şi diversifice comunicatorii.

  1. PSD şi adevăratele reforme

PSD este singurul partid care, în momentul de faţă, poate aborda subiecte mai puţin populare, dar care sunt atât de necesare modernizării statului. Am discutat un an întreg despre reforma justiţiei, care trebuie finalizată pentru a înceta cu abuzurile şi pentru a clarifica rolul fiecărei instituţii aşa cum prevede Constituţia. Totodată am neglijat începerea unor schimbări în domenii vitale dezvoltării durabile a României. Trebuie urgent să răspundem unor întrebări esenţiale şi să acţionăm în consecinţă. Este modelul actual de organizare a învăţământului unul care să ofere şanse egale tuturor elevilor, indiferent de localitatea unde s-au născut? Avem nevoie de o reformă a statului, a modului de organizare şi de funcţionare? Cum ne afectează pe termen scurt, dar şi lung, digitalizarea şi tehnologizarea? Avem un sistem de sănătate performant? Oferim şanse reale de dezvoltare tinerilor, aici, în România? Şi multe alte întrebări şi probleme rămase fără răspuns şi fără soluţie în cei aproape 30 de ani de democraţie.

Propunem o analiză urgentă a priorităţilor de reformă şi, în urma unor dezbateri de substanţă, atât în partid cât şi în afara acestuia, identificarea soluţiilor care să permită modernizarea României. Anul Centenarului poate fi un bun prilej ca PSD să îşi asume reforma în multe domenii neglijate până acum

  1. PSD şi următoarele alegeri

Pentru PSD miza nu trebuie să fie doar păstrarea guvernării câştigate în 2016, aşa cum pare că stau lucrurile acum. Nici măcar câştigarea alegerilor europarlamentare sau prezidenţiale din 2019 nu credem că este suficient. Miza PSD trebuie să fie impunerea unei viziuni pentru România pentru următorul sfert de deceniu. Guvernând bine şi arătând că avem un plan putem rămâne ce încă suntem în politica românească şi putem câştiga multe rânduri de alegeri. Totul începe însă cu refondarea partidului, cu reforma felului în care funcţionează, cu împrospătarea ideilor care-i guvernează acţiunea şi discursul public. Pentru a ne impune în următorul ciclu politic, avem nevoie să ne orientăm spre noi categorii de alegători, în special tineri. Este mult mai uşor de spus decât de făcut. O problemă complexă este însă formată din mai multe probleme simple: Care este substanţa politică pe care o propunem? Care este viziunea de societate pe care am identificat-o drept necesară şi dezirabilă? Cum comunicăm această viziune de societate? Cine sunt vectorii de reprezentare şi comunicare şi pe ce canale activează ei? Acestea sunt enunţurile simple care necesită răspunsurile care ne vor conduce la succes electoral în 2019, în 2020 şi în anii care vor urma.

Propunem nu doar realizarea unei viziuni PSD pentru următoare generaţie, ci şi diseminarea ei printr-un amplu efort participativ. Propunem grupuri de lucru pentru alegerile europarlamentare şi prezidenţiale din 2019 şi organizarea de alegeri primare pentru desemnarea candidatului în alegerile prezidenţiale. Trebuie să demonstrăm că vrem să câştigăm Cotroceniului, nu că îi facem lui Iohannis sarcina uşoară în obţinerea celui de-al doilea mandat. Încă o dată, trebuie să punem viziunea şi organizarea împreună, depăşind zgomotul politic inutil al ultimului an.

Dragi colegi,

În 2016 am câştigat mizând pe substanţă şi unitate. În 2018, trebuie să ne rafinăm viziunea de guvernare şi să îi scoatem în faţă pe cei mai buni dintre noi. Cel mai important, trebuie să mizăm pe deschidere, pe democraţie şi pe dialog cu societatea. PSD trebuie să se transforme, prin efortul nostru al tuturor, dacă vrem mai mult decât câştigarea unor alegeri. Dezvoltarea României necesită o schimbare pe care noi avem puterea de a o face, lăsând în urmă falsele dezbateri care ne îndepărtează de românii şi ne deturnează ambiţiile.

Credem că păstrarea guvernării şi continuarea implementării Programului de Guvernare trebuie să rămână o prioritate. Nu ne permitem să facem schimbări o dată la şase luni, pentru că părem neserioşi şi amatori.

Avem încredere că, reflectând la ideile din această scrisoare, putem genera dialog intern de care PSD are nevoie pentru refondare. Dacă, la fel ca şi noi, credeţi în schimbarea la faţă a PSD, vă invit să începem o dezbatere amplă în partid. Nu trebuie să fim de acord asupra fiecărei propuneri, trebuie doar să mizăm pe dialog, democraţie, responsabilitate, urmărirea interesului public şi colegialitate.

Cu prietenie,

Gabriel Petrea

#PSDnextlevel