Propaganda antieuropeană cântă despre sfârşitul UE, dar solidaritatea europeană funcţionează

Foto Shutterstock

România a primit 54,43 de miliarde de la Comisia Europeană şi a contribuit cu 18,91 miliarde. Astfel, după 13 ani de apartenenţă, România are un sold pozitiv de 35,52 miliarde de euro. Astfel, concluzia nu mai are nevoie de prea multe explicaţii. Calitatea de stat membru UE este un avantaj. Solidaritatea funcţionează. Să vedem cum:

Propaganda antieuropeană cântă despre sfârşitul UE, dar solidaritatea europeană funcţionează

Propaganda antieuropeană foloseşte din plin contextul actual al pandemiei pentru a-şi face şi mai tare auzită vocea. Este de ajuns să observi cât de agresive şi lipsite de conţinut sunt comentariile din social-media faţă de poziţiile proeuropene. Se propagă clar, răspicat şi fără argumente că Uniunea Europeană se va prăbuşi, că proiectul politic şi economic cel mai important din istoria lumii nu mai poate avea viaţă după această criză epidemiologică. Un narativ constant este acela că statele uniunii, în special nucleul dur, şi-au dat arama pe faţă, au activat principiul ”fiecare pentru el, scapă cine poate” şi au lăsat de izbelişte restul statelor. Este exemplificată tragedia din Italia, faţă de care emoţia este mare. Şi mai ales, se afirmă obsesiv că lipsa de solidaritate a UE a fost compensată de ajutorul Chinei şi al Rusiei. Nimic mai fals.

Care este deci adevărul în privinţa României? Cea mai dură critică la adresa solidarităţii Uniunii Europene cade atunci când vine vorba de cifre. În perioada 2007-2019, România a primit 54,43 de miliarde de la Comisia Europeană şi a contribuit cu 18,91 miliarde. Astfel, după 13 ani de apartenenţă, România are un sold pozitiv de 35,52 miliarde de euro. Astfel, concluzia nu mai are nevoie de prea multe explicaţii. Calitatea de stat membru UE este un avantaj. Solidaritatea funcţionează. Să vedem cum.

Măsurile luate de Uniune în această criză reprezintă beneficii penru noi şi cade în sarcina Guvernului României să utilizeze fondurile europene disponibile pentru a limita efectele pandemiei.  Care sunt acestea?

1. Fonduri disponibile în mod direct

Ca prim răspuns la criza coronavirusului, Comisia Europeană a aprobat o iniţiativă de investiţii în valoare de 37 miliarde de euro, din care aproximativ 3.1 miliarde vor fi disponibile pentru ţara noastră. Banii pot fi utilizaţi pentru atenuarea efectelor coronavirusului şi, pe lângă decontarea plăţilor pentru şomajul tehnic, Executivul trebuie să propună un plan realist de achiziţii de echipamente medicale pentru dotarea spitalelor din prima linie.

2. Iniţiativa SURE

La începutul acestei luni a fost anunţat şi programul UE pentru salvarea locurilor de muncă şi sprijinirea întreprinderilor (SURE) în valoare de 100 de miliarde euro. Prin acest instrument vor fi acordate împrumuturi în condiţii favorabile statelor membre pentru sprijinirea schemelor naţionale privind programul redus de muncă. Din păcate, Guvernul nu a realizat demersuri pentru a contracta aceste împrumuturi şi a limita impactul crizei asupra pieţei muncii.

3. Schemă de ajutor de stat pentru IMM-uri

Zilele trecute, Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutoare a României în valoare de circa 3,3 miliarde de euro ce vizează susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii care se confruntă cu dificultăţi ca urmare a impactului economic al pandemiei. Scopul schemei este de a ajuta întreprinderile să-şi acopere nevoile imediate de capital de lucru sau de investiţii, astfel încât să îşi poată continua activitatea. Sprijinul va fi acordat prin granturi directe ce pot ajunge şi la 800.000 euro/întreprindere sau garanţii de stat de până la 6 ani. Executivul are sarcina de a promova această iniţiativă şi de a acorda fondurile pe baza unor criterii obiective şi transparente!

4. Fondul UE pentru cheltuieli sanitare de urgenţă

Pentru completarea eforturilor naţionale depuse de statele membre, Comisia a mobilizat 2,7 miliarde de euro către instrumentul Uniunii Europene dedicat sprijinului de urgenţă şi 300 de milioane de euro pentru procurarea şi distribuirea de materiale medicale în UE. Iniţiativa de înfiinţare a unei rezerve strategice medicale la nivelul Uniunii a fost o prioritate a preşedinţiei României la Consiliul UE, în prima jumătate a anului 2019, iar în prezent România va fi prima ţară a UE care va găzdui rezerva strategică de materiale medicale a UE. Într-o primă fază vor fi achiziţionate 150 de ventiliatoare medicale ce vor fi disponibile statelor membre. Este necesară identificarea echipamenetelor ce pot fi puse la dispoziţia ţării noastre şi realizarea demersurilor necesare de către Guvern.

5. Fondul de solidaritate al UE

Pentru a răspunde provocărilor generate de COVID-19 a fost lărgit cadrul de funcţionare al fondului de solidaritate european, fiind incluse şi crizele de sănătate astfel încât activitatea economică să se poată relua într-un timp cât mai scurt în regiunile afectate de dezastre. Statele membre cele mai afectate de criza coronavirusului vor putea beneficia de 800 de milioane de euro disponibili pentru anul 2020.

E de datoria Guvernului să explice clar acţiunile întreprinse pentru fiecare iniţiativă descrisă anterior şi să identifice toate mijloacele prin care statutul de membru UE ne poate ajuta să trecem cât mai repede peste criza sanitară şi economică provocată de pandemie. Mai mult, pentru că va urma dezbaterea cadrului financiar bugetar pentru următorii şapte ani, guvernanţii noştri au datoria de a defini cu realism priorităţile ţării pentru perioada următoare şi a obţine alocări financiare consistente pentru a susţine dezvoltarea şi revenirea economică după criza Covid-19.