Provocările la care guvernul Ciucă trebuie să răspundă în luna decembrie 2021. Doar un miracol le-ar duce la bun sfârşit!

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Sunt aşa multe şi grele încât ar trebui o minune să poată fi duse la bun sfârşit. Şi asta în condiţiile în care guvernul e împărţit în două, PSD şi PNL,  fiecare partid având propriile obiective, ţinte, promisiuni, propria viziune de evoluţie a României. Cum noul guvern încă nu este rodat, miniştrii se atacă unii pe alţii pe la colţuri, n-ar fi exclus să apară şi sabotaje reciproce.

Totul din dorinţa de a convinge alegătorii că ei sunt cei mai buni.

Principala problemă, urmărirea eficienţei cheltuirii fondurilor bugetare nici nu se pune. Şi nici reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului. În atari condiţii e imposibil de realizat un echilibru între venituri şi cheltuieli, de reparat dezechilibrele bugetare.

Bugetul de stat pe 2022

Sunt aşa de multe cerinţele şi dorinţele partidelor din coaliţia de guvernare, că ar trebui un buget mai mare cu 50% să le îndeplinească pe toate. PSD, care are şi ministrul de Finanţe, vrea mărirea pensiilor, a salariilor bugetare, a alocaţiilor, a salariului minim, ajutoare sociale pentru compensarea preţurilor la energie. Se adaugă alte obligaţii ale statului român. Plata ratelor şi dobânzilor la împrumuturile din anii trecuţi, o sumă imensă. Alocarea a 2% din PIB pentru armată, alocarea banilor pentru cofinanţarea proiectelor europene, inclusiv la cele prin PNRR, circa 2% din PIB. Pensiile sunt prevăzute a ocupa 9,4% din PIB, alocarea pentru investiţii de 7% din PIB, alocarea pentru funcţionarea sistemelor de sănătate şi educaţie cuprind sume enorme, deşi fără control asupra performanţei acestor sisteme.  Sunt necesare rezerve bugetare pentru urmări neprevăzute ale pandemiei, pentru explozia cursului de schimb, pentru preţuri la produsele energetice,  nu se ştie cât de mari.

Nu am pretenţia că am înşirat toate provocările la care trebuie să răspundă Bugetul de Stat în următoarele 3 săptămâni.

Pe partea de venituri ne vom fura iarăşi căciula. Deficitul bugetar este prevăzut pentru 2022 la 6,3% din PIB. Nu este clar cât timp ne vom mai putea împrumuta, având în vedere că dobânzile pentru împrumuturile României au urcat la cer, comparativ cu cele ale altor state. Acum plătim o dobândă de 4,75% pentru împrumuturile pe termen lung, şi tendinţa de urcare se menţine.

Creşterea economică va fi în mod cert supraevaluată, ca să dea venituri ipotetice mari. Trecem peste faptul că şi această creştere se face majoritar prin consum, nu prin producţie.

Guvernul se laudă cu diminuarea evaziunii fiscale, prin conectarea caselor de marcat la ANAF. Dar a verificat cineva cât la sută din aceste conexiuni funcţionează corect? Cred că nimeni nu şi-a pus problema! Gradul de colectare la bugetul de stat rămâne 30% din PIB, extrem de mic în comparaţie cu 40-45% în alte state europene. A cui este vina? Creşterea fiscalităţii ar avea drept consecinţă creşterea evaziunii fiscală şi a muncii la negru. Cu venituri posibil chiar mai mici decât în prezent. O capcană din care nu putem ieşi. Cauze, soluţii pot veni doar din partea experţilor pricepuţi, nu a politrucilor habarnişti.

Să nu uităm nici faptul că România se află în procedură de deficit excesiv, declanşată de CE. Iar în câţiva ani trebuie să revenim la un deficit de 3% din PIB. Şi împrumutul de 15 miliarde de euro luat de la UE, ne va duce la 60% din PIB datorie publică, maximul prevăzut de Tratatul de la Maastricht. Imprumututile viitoare, din piaţa internă şi externă, ne vor sălta mult peste această limită. Iar pentru ţări cu resurse ca ale noastre, specialiştii recomandă maximum 45% din PIB datorie publică. Ce vor spune agenţiile de rating şi investitorii? Vom vedea!

Actele normative necesare PNRR

Cu OUG referitoare la implementarea PNRR guvernul s-a „scos”. Ea exista în ministerul Fondurilor Europene, lăsată de către Cristian Ghinea. Rămâne să vedem opiniile specialiştilor, documentul fiind în dezbatere publică.

Alta e marea problemă. Există 20 de obiective în PNRR de atins în trimestrul IV 2021. Guvernul se laudă că 5 obiecitive sunt deja atinse, dar rămân încă 15, unele dificil de atins în termenul scurt rămas. Am scris şi eu şi alţii despre aceste obiective. Pentru componenta Educaţie, măsura 462 prevede:

 „Va intra în vigoare o Hotărâre de Guvern privind realizarea programului naţional pentru reducerea abandonului şcolar, inclusiv punerea în aplicare a Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educaţie în şcolile incluse în program, cu obiective stabilite în timp, fundamentat pe dovezi şi rentabilitate.  Programul naţional de implementare a Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educaţie va permite o abordare integrată şi sistemică la nivel local, regional şi naţional”.

Cine crede că un astfel de „Program naţional pentru reducerea abandonului şcolar”, inclusiv Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educaţie, se pot realiza în trei săptămâni, se înşală amarnic. Pentru a da doar un exemplu din 20.

Vom urmări peste 10 zile dacă s-a făcut un pas mai departe în privinţa îndeplinirii celor 20 de măsuri.

În Trimestrul I 2022 intră în vigoare alte zeci de măsuri prevăzute de PNRR, are trebuie pregătite din timp. Abia după intrarea în vigoare a OUG privind implemntarea PNRR se vor institute organisme care să coordoneze implemntarea. Nu e prea târziu?

Depăşirea pandemiei, în condiţiile în care ar putea veni şi valul cinci

Nu se ştie ce amplitudine va avea valul cinci al pandemiei, provocat, posibil, de varianta Omicron a coronavirusului. În alte ţări se iau restricţii care să împiedice răspândirea virusului, la noi nu se iau. Am văzut că sectile ATI sunt depăşite în apogeul valului pandemic, medicamente nu prea există. Se fac de pe acum pregătiri pentru a nu fi surprinşi de valul cinci, aşa cum am fost de valul patru? Responsabilitatea este acum la PSD, prin medicul Rafila.

Trebuie tranşată problema certificatului verde, asupra căruia părerile sunt împărţite. Vedem în Italia şi în alte ţări ca bugetarii nu mai sunt primiţi la muncă fără certificat verde. La noi ce se va întâmpla?

Avem un nou conflict între Rafila şi Arafat. Cu ce consecinţe asupra gestionării pandemiei? Este în stare premierul Ciucă să tranşeze acest conflict?

Testele de salivă din şcoli, pentru care s-au cheltuit 70 de milioane de lei, sunt sub semnul întrebării. Au ajuns în şcoli, dar nu se ştie cine, unde, cum le va administra. Până la urmă au fost trimise la părinţii elevilor, acasă, dar mulţi părinţi nu vor să-şi asume administrarea testelor. Există riscul ca şcolile să devină focare de infecţie acum, în plină apropiere a valului cinci al pandemiei?

Gestionarea exploziei preţurilor la energie

Este o altă sarcină dificilă pentru guvernul Ciucă. Este vorba de bani mulţi, destinaţi protecţiei consumatorilor vulnerabili, dar şi sprijinului financiar acordat unor mari oraşe pentru a plăti subvenţia la căldură. Există norme de aplicare a Legii consumatorului vulnerabil, pentru ajutorul la plata suvenţiilor pentru căldură cerut de marile oraşe în frunte cu Bucureşti? Nu se ştie. Vom vedea cum se descurcă guvernul în iarna ce vine.

În plus, inflaţia în creştere atacă nivelul de trai al cetăţenilor şi pensionarilor cu venituri modeste. Are guvernul vreo soluţie pentru a tempera inflaţia?

 Prorogarea termenului de intrare în plată a pensiilor speciale pentru aleşii locali

A fost deja prorogat în anii din urmă. Dar PSD şi-ar urca toţi primarii în cap dacă ar mai proroga încă odată acest termen. În mod clar se va ivi un conflict între premierul Ciucă şi miniştrii PSD, nu se ştie cu ce rezultat. Este vorba de 600 milioane de lei anual, pe care guvernul nu are de unde să-i dea, având în vedere cerinţele enorme de la buget, o parte descrise mai sus. Cum se va solda lupta dintre PSD şi PNL? Cum va rezista premierul Ciucă, şi de partea cui se va situa?

Se vor înţelege PSD cu PNL?

Semnele sunt că nu. Iată ce a declarat recent şeful PNL, Florin Cîţu. Posibil cu acordul preşedintelui Iohannis.

În momentul în care văd cel mai mic derapaj în ceea ce priveşte stabilitatea economică, statul de drept, venim în PNL şi luăm o decizie: mergem mai departe? Dacă vom lua o decizie că mergem mai departe, cum mergem mai departe? Este foarte simplu: nu este o coaliţie cu un cec în alb, nu este o coaliţie necondiţionată".

Se pare că mai marii PNL şi Florin Cîţu au înţeles că PNL se duce în prăpastie dacă renunţă la reforme, pentru că nu le vrea PSD. Adio câştigarea alegerilor din 2024. Următoarele trei săptămâni vor fi cruciale.

PSD a început deja să numească personaje dubioase în înalte funcţii de conducere. Laura Vicol, la şefia Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor, Marian Neacşu la şefia SGG. Va fi de acord premierul Ciucă cu numirea unui condamnat penal la şefia SGG, cu rang de ministru?

Cum va fi tranşată repararea legilor Justiţiei şi desfiinţarea SIIJ? PSD şi PNL sunt, bineînţeles, pe poziţii opuse.

Ce se va întâmpla cu cota unică? PSD vrea cota progresivă de impozitare, PNL vrea menţinerea cotei unice. O dilemă greu de rezolvat, atâta timp cât fiecare partid o ţine pe a lui.

Guvernul Ciucă are o misiune imposibilă în luna decembrie 2021. O parte dintre provocări sunt cele descries mai sus, dar mai sunt şi altele. Nu văd cum ar putea, în actualul context politic, să scoată la liman toate aceste provocări. Este posibil să vedem demisia premierului Ciucă şi revenirea la coaliţia de dreapta PNL-USR-UDMR.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite