PORTRET Cine este Mihai Răzvan Ungureanu, noul şef al spionilor: de la studentul „cu blugii plini de sânge“ la premierul cu cel mai scurt mandat
0
Proaspăt numit director al Serviciului de Informaţii Externe, Mihai-Răzvan Ungureanu a fost remarcat de filosoful Andrei Pleşu, care l-a introdus în lumea diplomaţiei, în anii ’90. MRU a devenit apoi ministru de Externe în Guvernul liberal condus de Călin Popescu Tăriceanu, a ajuns şef SIE în mandatul lui Traian Băsescu, după care a fost numit premier. Mandatul său a durat numai 78 de zile.
Mihai-Răzvan Ungureanu s-a născut la 22 septembrie 1968, în Iaşi. S-a remarcat în diplomaţie, după ce a deţinut funcţia de ministru de Externe al României în perioada 2004-2007 şi, ulterior, ca director al Serviciului de Informaţii Externe, din 2007 până în 2012. Timp de trei luni, din februarie 2012 până în luna mai a aceluiaşi an, Ungureanu a ocupat şi funcţia de premier al României.
Mihai-Răzvan Ungureanu este fiul fostului viceprimar al municipiului Iaşi, Ştefan Ungureanu, este căsătorit cu medicul primar Daniela Ungureanu şi are un copil. A urmat studiile Liceului „Costache Negruzzi“ din Iaşi, pe care l-a absolvit în 1987. În perioada comunistă, Ungureanu a fost membru supleant în Uniunea Tineretului Comunist (UTC). După terminarea liceului, Mihai-Răzvan Ungureanu a urmat apoi cursurile Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi.
Mihai Răzvan Ungureanu în perioada studenţiei
Într-un interviu acordat, în 2006, revistei „Cariere“, noul şef SIE a povestit de ce s-a orientat către Facultatea de Istorie într-o perioadă în care această disciplină era injectată de ideologia comunistă. „Am ales-o pentru că nu-mi dădeam seama care sunt consecinţele. Şi am preferat să merg către ceva care îmi era foarte aproape. Nu o distingeam ca pe o disciplină de studiu, în sensul academic al cuvântului. M-am simţit atras de istorie ca şi cum cultura generală ar fi căpătat în felul acesta formă academică, universitară. Dar fără o gândire articulată şi definitivă asupra consecinţelor, în cazul în care regimul ar fi rămas acelaşi. Aş fi vrut să mă duc la matematică, dar, cum făceam şi alte lucruri pe atunci, în afară de învăţat, n-am avut curaj“, a povestit Ungureanu. În acelaşi interviu, fostul director SIE a vorbit şi despre pasiunile sale din tinereţe. „Cântam, bunăoară, în formaţia liceului, împreună cu câţiva colegi, cu care am redescoperit muzica de la zero. Aveam părul lung pe vremea aceea şi nu făceam niciunul dintre noi rabat de la adolescenţa noastră. Dimpotrivă, îmbogăţeam experienţa predictibilă, deseori cenuşie, a şcolii, printr-o experienţă extatică, la care ne aducea muzica la 17-18 ani“, a arătat Ungureanu.
În perioada facultăţii, senatorul liberal s-a îndeletnicit şi cu scrisul, potrivit unui articol publicat de „Evenimentul Zilei“ în 2012. Aceştia citează din „Opinia studenţească“, publicaţie la care actualul şef SIE ar fi scris chiar în decembrie 1989. “Blugii ne erau plini de sânge. Dumnezeu ştie dacă m-aş fi gândit vreodată, la vârsta asta, că există o Moarte pe care s-o împrăştie cei care vorbesc tot româneşte”, scria Ungureanu, la 26 decembrie 1989, în relatarea publicată în revista studenţească.
După prăbuşirea comunismului, descrisă în revista pentru studenţi, Ungureanu a urmat cursuri postuniversitare la St. Cross College al Universităţii Oxford (1993) şi, ani buni mai târziu, a obţinut un doctorat la Facultatea de Istorie din Iaşi (în 2004).
Mihai-Răzvan Ungureanu a avut o activitate ştiinţifică bogată ca membru al Societăţii Române de Heraldică, Sigilografie şi Genealogie a Academiei Române, al board-ului ştiinţific al Fundaţiei Soros pentru o Societate Deschisă, director al Centrului de Studii Româneşti din Iaşi, membru al European Association for Jewish Studies, director al Centrului de Studii Iudaice din cadrul Facultăţii de Istorie de la Iaşi. Ungureanu vorbeşte fluent limbile engleză, franceză, germană şi ebraică. Noul şef SIE a avut, de asemenea, o activitate didactică prolifică, el susţinând cursuri la mai multe instituţii de învăţământ superior din ţară şi din străinătate.
Diplomatul de carieră Mihai Răzvan Ungureanu a participat la o şedinţă foto în stil Depeche Mode, pentru Tabu, alături de Florin Piersic jr. şi Andrei Gheorghe
Mihai Răzvan Ungureanu a intrat în diplomaţie în 1998, ca secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe, condus pe atunci de Andrei Pleşu. Pleşu a povestit, ulterior, de ce a ales să colaboreze cu Ungureanu, în cartea sa, „Faţă către faţă. Întâlniri şi portrete“. „Răzvan poate reveni oricând în teritoriul cercetării ştiinţifice şi poate fi, oricând, un excelent profesor. Dar încep să cred că nu aceasta fi opţiunea lui ultimă. Mai mult: încep să cred că va fi păcat – şi pentru el, şi pentru comunitatea autohtonă – să renunţe la oficiul public, în versiunea lui politică. Dacă clasa politică românească are nevoie de aer proaspăt – ceea ce se repetă tenace şi ineficient de multă vreme -, atunci tocmai oameni de croiala lui Mihai-Răzvan Ungureanu trebuie clonaţi şi puşi la locul potrivit“, scria Pleşu. „Îl contemplu adesea pe mai tânărul meu amic cu o (nu întotdeauna mărturisită) îngrijorare. Pariul lui implică uneori înzestrări acrobatice, relativisme dizolvante, melancolii, vanităţi, cinisme de circumstanţă şi decepţii. Răzvan e prea inteligent ca să nu le ştie. Dar sunt încredinţat că modul lui tonic de a se confrunta cu sine şi cu lumea din jur (...) va fi dublat mereu de luciditate şi discernământ. Restul e destin. Şi va fi, deopotrivă,istorie căci prevăd autorului o traiectorie publică de ordinul excepţiei“, adăuga filosoful.
În 2001, parcursul lui Ungureanu în eşalonul al doilea al MAE s-a încheiat, doar pentru ca actualul director SIE să revină în prim-planul diplomaţiei, în 2004, ca ministru de Externe în Guvernul Tăriceanu. Cu doar câteva luni în urmă, el se înscrisese în PNL.
Mihai-Răzvan Ungureanu, la învestirea în functia de ministru de Externe FOTO Mediafax
În 2007, Ungureanu a demisionat din funcţie, la două zile după ce Tăriceanu i-a cerut să plece de la şefia ministerului, pe motiv că nu îl informase cu privire la situaţia creată de reţinerea a doi muncitori români în Irak. Tăriceanu l-a criticat la acea dată pe MRU pentru că i-ar fi transmis informaţiile doar fostului preşedinte Traian Băsescu, în timp ce el a aflat din presă. Ungureanu a admis ulterior că nu l-a informat pe Tăriceanu cu privire la situaţia muncitorilor arestaţi în Irak, dar s-a apărat, spunând că, în opinia sa, situaţia era în sarcina ministerului pe care îl conducea. În acelaşi an, Ungureanu a ieşit din PNL.
Mihai Răzvan Ungureanu, premierul de trei luni
La data de 26 noiembrie 2007, fostul preşedinte Traian Băsescu a înaintat Parlamentului propunerea de numire a lui Mihai-Răzvan Ungureanu în funcţia de director al Serviciului de Informaţii Externe, rămasă vacantă din martie 2007, în urma demisiei lui Claudiu Săftoiu. În 5 decembrie 2007, Camerele reunite ale Parlamentului au validat numirea lui Răzvan Ungureanu la conducerea Serviciului de Informaţii Externe.
Cinci ani mai târziu, Băsescu l-a propus pe Ungureanu pentru funcţia de prim-ministru al României, în ciuda opoziţiei USL de atunci, care a protestat faţă de numirea acestuia în fruntea Guvernului, după plecarea de la conducerea SIE. Mandatul lui Ungureanu a durat mai puţin de trei luni, după ce USL a depus moţiune de cenzură împotriva Guvernului său. Guvernul Ungureanu a picat la 27 aprilie 2012, iar premierul a avut un discurs scurt, dar acid la adresa principalului său rival, Victor Ponta.
„Pentru a fi şantajabil, trebuie să ai ceva de ascuns şi ceva de pierdut totodată. Eu unul nu mă simt şantajabil, şi nici membrii Guvernului. Aş vrea să cred că nici dumnevoastră nu sunteţi, dar utilizarea extensivă a acestui cuvânt mă face să cred că îi ştiţi foarte bine semnificaţia şi, probabil, că aveţi o experienţă extinsă în materie“, le-a spus Ungureanu parlamentarilor opoziţiei.
MRU l-a atacat în special pe Victor Ponta şi i-a transmis liderului PSD că „România nu e un magazin pe care să-l închizi când pleci în Dubai“, cu referire la acuzaţiile PDL privind una dintre vacanţele lui Ponta în Dubai.
România nu e un magazin pe care să-l închizi când pleci în Dubai MRU către Victor Ponta, în 2012
În acelaşi an, MRU a intrat în atenţia opiniei publice după ce postul Antena 3 a prezentat o listă de protocol din care reieşea că Ungureanu a cheltuit, în timpul mandatului, 10 miliarde de lei. Plăţile fuseseră efectuate, potrivit listei, pentru mai multe creme, loţiuni şi parfumuri. Pe lista respectivă figura şi un sortiment de carne de vită, vita de Kobe, o specialitate de lux. La acea dată, el s-a apărat spunând că nu premierul comandă astfel de achiziţii, ci lista de procotol ţine de atribuţiile RA-APPS.
Revenirea în PNL a lui MRU şi alianţa cu Iohannis
În 2012, Mihai Răzvan Ungureanu a obţinut un post de parlamentar pe listele ARD, după ce a intrat în Parlament prin redistribuire. Doi ani mai târziu, preşedintele partidului Forţa Civică s-a aliat cu PDL, iar cele două formaţiuni au fuzionat, în contextul alianţei dintre PDL şi PNL pentru susţinerea lui Klaus Iohannis la alegerile prezidenţiale.
După câştigarea alegerilor de către Iohannis, în noiembrie 2014, MRU a fost numit consilier personal al preşedintelui Klaus Iohannis. La 24 iunie Administraţia Prezidenţială a anunţat că are o variantă pentru şefia SIE, post vacant de la momentul demisiei lui Teodor Meleşcanu.
Principalele funcţii deţinute de Mihai Răzvan Ungureanu:
1998 - 2001 - secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe
2001 - 2003 - director general - emisar special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (Viena)
2003 - 2004 - coordonator-adjunct al Iniţiativei de Cooperare Sud-Est Europeană (SECI) (Viena)
29 decembrie 2004 - 12 martie 2007 - Ministrul Afacerilor Externe
26 noiembrie 2007 - 8 februarie 2012 - director SIE
9 februarie 2012 - 27 aprilie 2012 – Prim-ministru
Se încarcă comentariile...
