Parlamentul s-a autoproclamat putere supremă în stat

Parlamentul s-a autoproclamat putere supremă în stat

Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi Crin Antonescu, preşedintele Senatului, vor avea puteri nemăsurate   Foto: mediafax

Comisia de revizuire a Constituţiei a reformulat un amendament din actuala Lege fundamentală, astfel că orice decizie a Legislativului va avea caracter obligatoriu

Ştiri pe aceeaşi temă

 Senatorii şi deputaţii din Comisia condusă de Crin Antonescu au modificat un amendament esenţial din Constituţie, prin care zdruncină echilibrul puterilor în stat şi oferă Parlamentului puteri nemărginite. În actuala Constituţie, articolul 61 stipulează: „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării“.

După 11 zile de lucru, Comisia de revizuire a Constituţiei a reformulat articolul. În noua sa formă, acesta prevede: „Parlamentul este organul reprezentativ al poporului român, forul suprem de dezbatere şi de decizie al naţiunii şi unica autoritate legiuitoare a ţării“. 

Astfel, prin introducerea sintagmei „forul suprem de dezbatere şi decizie“, Parlamentul se transformă în autoritate supremă, pentru că orice decizie adoptată de senatori şi deputaţi va fi obligatorie. „Echilibrul între puterea judecătorească, cea executivă şi cea legislativă se rupe, Parlamentul impunându-se în faţa oricărei alte puteri în caz de conflict“, arată raportul ExpertForum, intitulat „Pericolele noii Constituţii“.

Dacă amendamentul revizuit va intra în vigoare în această formă, conflictele de natură constituţională dintre puterile statului, situaţii care în momentul de faţă sunt rezolvate de Curtea Constituţională, vor fi tranşate tot de Parlament, în virtutea calităţii de „for suprem de decizie.“ Anomalia a fost taxată şi de Laura Ştefan, specialist în drept constituţional. „Prin adoptarea acestui amendament, când se vor lupta puterile între ele, va decide Parlamentul. Nu vom mai avea conflicte decise de Curtea Constituţională“, a argumentat Laura Ştefan.

Ioan Stanomir, profesor de drept constituţional, este de părere că articolul 61, în noua formulare adoptată de Comisia condusă de Crin Antonescu, aminteşte de perioada comunistă. „Acest amendament are scopul de a întări şi mai mult rolul Parlamentului. Este o reformulare contraproductivă, care pune în discuţie echilibrul dintre puterile statului. Numai în Constituţiile comuniste se preciza că Parlamentul este organul suprem, aşa cum era stipulat în Constituţia României din 1965, care a rămas şi în cea din 1991. În nicio ţară democratică nu este menţionat acest lucru“, a declarat Ioan Stanomir.

PUTEREA PREŞEDINTELUI, ŞTIRBITĂ
Noul proiect constituţional va tăia şi din puterea preşedintelui, nu numai din atribuţiile judecătorilor constituţionalişti. Elenina Nicuţ, avocat şi expert în drept constituţional, a arătat paşii prin care parlamentarii pot să-şi însuşească întreaga putere în stat. „Acest articol va rupe echilibrul puterilor în stat.

Prin această formulare se deschide calea unei reglementări ulterioare. Parlamentarii vor putea adopta orice lege sau hotărâre fără să ţină cont de decizia CCR, pentru că vor avea în spate articolul din Constituţie care îi recomandă ca for suprem“, a declarat Nicuţ, care atrage atenţia că autoritatea preşedintelui în ceea ce priveşte promulgarea legilor va fi îngrădită.

„Parlamentarii vor spune: «Eu sunt forul suprem, eu te oblig să o pronunţi». Senatorii şi deputaţii stau foarte bine la capitolul meşteşug  juridic, dar îl folosesc într-un scop pervers“, a conchis Nicuţ. Dacă intră în vigoare Constituţia modificată, prin aplicarea articolului 61, toate chestiunile controversate vor fi tranşate definitv de către Parlament.

Numai în Constituţiile comuniste se preciza că Parlamentul este organul suprem.
Ioan Stanomir, profesor drept constituţional

Alte măsuri controversate

  • Noua Constituţie nu mai permite poporului să iniţieze referendum de modificare a Constituţiei, ci doar alte referendumuri de interes naţional.
  • Prin noua Constituţie, numărul deputaţilor nu poate depăşi 300, dar cel al senatorilor nu este precizat.
  • După 23 de ani, stema ţării va fi reintrodusă pe drapelul naţional.
  • Prin noua Lege fundamentală vor fi interzise „relele tratamente aplicate animalelor, conform legii“.
  • Parlamentarii nu vor mai fi judecaţi direct de Curtea Supremă, ci, mai întâi, de instanţele inferioare.
  • Mandatul membrilor CSM a fost redus de la 6 la 4 ani. Parlamentarii au prevăzut ca preşedintele CSM să fie ales din rândul judecătorilor, iar mandatul acestuia să nu poată fi reînnoit.
  • Comisia de revizuire a Constituţiei a modificat un amendament din Legea fundamentală prin care senatorii şi deputaţii vor avea dreptul exclusiv de a decide în privinţa imunităţii miniştrilor.
 
Citeşte alte ştiri pe această temă:

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările