„Există nu doar avertismente, există discuţii extrem de serioase cu înalţi responsabili – nu doresc să nominalizez, dar cu înalţi responsabili din Comisia Europeană, care ne-au spus franc: dacă această rectificare aprobată în Parlament intră în vigoare, ni se vor tăia aproximativ 3 miliarde de euro din fonduri europene, fiindcă încălcăm mai multe prevederi ale tratatelor. Deci este o posibilitate.“

Orice student ar întreba buimac: despre ce e vorba? În mod evident, Comisia Europeană nu mai poate interveni asupra Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, votat deja de Consiliul European (21 iulie 2020), a cărui adoptare trebuie să treacă în această toamnă de filtrul Parlamentului European.

Singura posibilitate de intervenţie a Comisiei este asupra Cadrului Financiar Multianual 2014-2020. Să se refere Preşedintele României la procedura de deficit excesiv reglementată de articolul 126 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (Tratatul de la Lisabona)? Nu este o noutate, deoarece încă din 6 aprilie 2020 Comisia Europeană a notificat România asupra acestei proceduri, deoarece deficitul bugetar aferent anului 2019 a depăşit 3 procente din Produsul Intern Brut (PIB). României i s-a recomandat să reintre sub 3 procente din PIB până în 2022. Comisia nu a indicat dacă revenirea la un deficit bugetar mai mic de 3 procente din PIB trebuie realizată prin măsuri de austeritate sau, de exemplu, prin schimbarea sistemului de impozitare. Modalitatea de atingere a obiectivului aparţine exclusiv guvernului României.

Orice student novice în Afaceri europene ştie că procedura de deficit excesiv a devenit o banalitate în Uniunea Europeană. În perioada 2010-2011, la momentul culminant al crizei monedei euro, au fost deschise proceduri de deficit excesiv pentru 24 de state membre ale Uniunii Europene. Ţările europene s-au adaptat şi eu revenit în mai mulţi ani la deficite bugetare mai mici de 3 procente. Trebuie spuse următoarele: i) scopul Comisiei nu este de a penaliza statele, ci de a le determina să ajungă pas cu pas la un deficit bugetar sustenabil. De la avertizare până la „tăierea“ banilor este cale lungă!; ii) Statele Membre ale Uniunii Europene au instrumentul unei acţiuni la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene împotriva unei prezumtive proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor. Ca atare, ţările au instrumente puternice pentru a se apăra, desigur, dacă vor şi ştiu să o facă!

Trebuie spus că suma uriaşă menţionată de dl. Iohannis nu a fost plătită vreodată de un stat al Uniunii Europene, în multiplele proceduri de deficit excesiv deschise de Comisie începând cu anul 1973. Cifra de „3 miliarde euro“ nu este bazată pe niciun sistem de penalizare aflat în funcţiune în Uniunea Europeană, fiind, prin urmare, o minciună electorală.

Personal, nu cred că mărirea cu 40 de procente a pensiilor bazate pe contributivitate este realistă şi sustenabilă cu actualul sistem de impozitare din România, însă aceasta este o altă discuţie. Dacă este căutat ceea ce economiştii numesc „spaţiu bugetar“ pentru creşterea pensiilor, atunci pot fi luate câteva măsuri legitime: trecerea la un sistem de impozitare progresivă; impozitarea pensiilor speciale; eliminarea numeroaselor privilegii fiscale oferite unor „speciali“; reducerea furtului şi risipei banilor publici ş.a. Aşadar, creşterea semnificativă a pensiilor, mai ales a celor mici, poate fi posibilă dacă sunt luate decizii de politică fiscal-bugetară pentru a creşte nivelul resurselor bugetare. Însă toate acestea necesită o autentică voinţă de modernizare a statului român, nu una clamată în contexte electorale! Minciunile pentru înspăimântat „prostimea“ sunt, din păcate, mult mai facile, chiar dacă ruşinoase pentru un câştigător al Premiului „Carol cel Mare!“. Dacă liderii politici români vor continua să-şi justifice neputinţa invocând sperietoarea „Bruxelles-ului“, rezultatul inevitabil este euroscepticismul.