Ministrul Florin Cîţu s-a sucit după 24 de ore!

La 24 de ore după ce anunţa cu un optimism debordant că România va ieşi mult mai bine decât ne aşteptăm din această criză, ministrul Cîţu şi-a dat seama de enormităţile declarate şi a revenit cu picioarele pe pământ. Acum spune că plata pensiilor şi salariilor va avea o problemă, dacă execuţia bugetară e proastă. Cum ar putea fi execuţia bugetară bună, în actualele condiţii, să ne spună dl Cîţu.

Ce declara dl Cîţu în urmă cu 24 de ore şi ce declară acum

În numai 24 de ore, viziunea dlui ministru Florin Cîţu s-a schimbat cu 180 de grade. Iată, comparativ, cum s-a sucit dl Cîţu de marţi până miercuri.

Marţi: „Economia va ieşi mult mai bine decât ne aşteptam din această criză. Ştiu că am spus că au scăzut încasările, dar acum companiile au revenit, plătesc la timp şi estimez că în aprilie vom încheia mai bine decât credeam”. „Încasările sunt „puţin” sub nivelul de anul trecut.”

Miercuri: „Dacă execuţia bugetară nu este bună, investiţiile vor avea un semn de întrebare asupra lor, la plata salariilor va fi o problemă şi acolo. Plata pensiilor care sunt azi va avea o problemă, dacă avem o execuţie proastă. Deci execuţia bugetară este foarte importantă pentru a plăti cheltuielile pe care le avem azi.”

Cum îşi imagina ministrul Cîţu că execuţia bugetară va fi bună, greu de înţeles. Marii contributori la bugetul de stat şi-au oprit activitatea. IMM-urile nu numai că nu plătesc taxe şi impozite, dar statul plăteşte şomajul tehnic, ajutoare pentru circa un million de cetăţeni care şi-au pierdut slujbele. Plus ajutoare pentru cei care vin din străinătate pentru că nu mai au locuri de muncă. Plus ajutoare pentru firme, să nu se oprească definitiv. Tot din anunţurile dlui ministru Cîţu rezultă că doar pe primele două luni încasările au scăzut cu 20 de miliarde lei, iar cheltuielile au crescut cu 12 miliarde lei. Şi atunci, cum îşi imagina dl Cîţu că execuţia bugetară va fi bună?

Dacă opiniile dlui Cîţu ar avea consecinţe doar asupra vieţii sale personale, nu contau prea mult. Dar ca ministru de Finanţe, opiniile şi deciziile sale afectează viaţa a milioane de români.

Şi creşterea pensiilor cu 40% de la 1 septembrie nu mai este sigură pentru ministrul Finanţelor:

„Acum două luni nu ştiam că o să avem un deficit de 6,7% în această perioadă. Avem un deficit, trebuie să-l finanţăm. Să vedem cum evoluează lucrurile şi atunci, poate, se va lua o decizie. În acest moment nu avem de ce să discutăm despre pensii, pentru ca la rectificare nu s-au luat banii de acolo. Nu este un subiect care ar trebui discutat azi.”

Trebuie să-l finanţăm, adică să împrumutăm bani pentru a-l finanţa. A aflat dl ministru, inclusiv după ultima evaluare a agenţiei Fitch, că finanţarea externă nu mai este aşa de sigură? Şi buffer-ul, buffer-ul pe care se tot lăuda că l-a constituit la începutul anului, şi care ar ajunge 4-5 luni, unde este? S-a vaporizat?

Ce mai spune dl Cîţu miercuri seară:

„Ar fi o greşeală foarte mare să creşti taxele. În acelaşi timp, ar fi o greşeală foarte mare şi să le scazi, pentru că ai nevoie şi de venituri la buget. Trebuie să păstrezi echilibrul. Situaţia pe care o ai trebuie să o administrezi aşa cum o ai. Dacă ai creşte taxele, arunci economia în criza şi mai rău. Dacă scazi taxele, creezi deficitul şi mai mare şi îţi creezi probleme pe partea de finanţare. Trebuie să rămâi acolo unde eşti, nu schimbi nimic”. „Trebuie să administrezi economia cu ceea ce ai şi unde nu ai resursele să te împrumuţi.”

Problema dlui Cîţu este că trebuie să „administreze”, adică să asigure resursele necesare pentru 1,2 milioane de bugetari, plus familiile acestora, pentru funcţionarea instituţiilor publice, şi pentru 5,2 milioane de pensionari. Economia se descurcă ea cum poate, nu acolo e principala sarcină a ministrului de Finanţe.

Cam târziu, dar se pare că a aflat şi dl ministru că sursele de finanţare externă sunt incerte. Toate ţările au nevoie de bani, iar România are o economie fragilă, care nu dă certitudine creditorilor că-şi vor recupera împrumuturilor, mai ales când politica bugetară a statului român este sinucigaşă, financiar vorbind. Deficitul bugetar este evaluat de către agenţia Fitch la 8%, iar de către alţi specialist la 10%. De unde va returna România împrumuturile?

Inexplicabil este şi faptul că deşi guvernanţii au trăit experienţa bugetară din 2009-2010 (dar au uitat  repede), când salariile bugetare au fost reduse brutal cu 25%, n-au învăţat nimic. Mulţi experţi spun acum că situaţia este mult mai gravă, comparativ cu criza din 2008-2010. Seceta dură pune sub semnul întrebării şi producţia agricolă, sursa alimentării populaţiei şi sursă importantă la exporturi.

Acum câteva săptămâni ministrul Cîţu declara: „Bineînţeles că economia va avea altă structură după ce trece această perioadă, asta este, dar va fi o structură poate mai sănătoasă pe termen lung şi o structură care ne va ajuta să fim şi noi, poate, între primele economii din Europa după această perioadă”.

Cum este dle Cîţu, nu mai ajungem „între primele economii din Europa după această perioadă”?