Este corectă soluţia adoptată pentru funcţionarea şcolilor? Mai degrabă, nu!

FOTO Shutterstock

Ultima decizie a CNSU prevede funcţionarea şcolilor indiferent de rata de incidenţă, cumulată cu respectarea tuturor normelor de prevenire a răspândirii infecţiilor cu SARS-CoV-2. Se propune utilizarea în unităţile de învăţământ a testelor rapide antigen efectuate din probă de salivă, pentru elevi şi preşcolari, personalul şcolii, în scopul monitorizări permanente şi eficiente a riscului epidemiologic.

Necesitatea funcţionării şcolilor în formă fizică

Dacă s-ar mai pierde încă un semestru de şcoală, împreună ce cele trei anterioare pierdute, ar însemna doi ani de şcolă pierduţi. Adică, la primar, gimnaziu, liceu, în loc de patru ani de şcoală s-ar face doar doi. Realizează cineva câte goluri imense rămân în cultura generală şi de specialitate a elevilor, în aceste condiţii?

Ne mai punând la socoteală anxietatea şi frustrarea adusă copiilor de lipsa de socializare, de contactul direct cu profesorii care ar trebuie să le fie modele în viaţă. Iar unii profesori chiar sunt modele pentru elevii lor.

Despre învăţământul online nu mai sunt multe de spus, dacă chiar ministrul Educaţiei l-a caracterizat drept un dezastru. De la anterioara etapă a învăţământului online generalizat nu s-a schimbat nimic. Nu s-a îmbunătăţit logistica şcolilor şi a elevilor, necesară învăţământului online, şi nici pregătirea profesorilor. Cunosc elevi buni şi foarte buni care n-au avut bani de meditaţii şi nici acces la învăţământ online şi care au pierdut, sau nici nu s-au prezentat, examenele de absolvire. Sunt pierduţi definitiv pentru o profesie calificată.

Toate aceste argumente pledează pentru învăţământul cu prezenţa fizică la şcoală, dacă nu ar fi actualul val patru al pandemiei, care se anunţă mai periculos decât tot ce am trăit până în prezent.

Specialiştii spun că valul patru ne-ar putea aduce în situaţia Lombardiei

Varianta delta a virusului, extrem de contagioasă, are deja o transmitere comunitară. Sistemul sanitar este deja aproape de colaps, la un număr de infectări zilnice, de morţi şi internaţi la ATI care a bătut toate recordurile. Şi încă nu am ajuns în vârful valului patru. Ne putem aştepta la 20-30.000 de infectări zilnice, la situaţia în care medicii să decidă pe cine ajută şi pe cine lasă să moară.

Eşecul acţiunii de vaccinare (suntem pe penultimul loc în UE), ridicarea totală a restricţiilor vara trecută, îşi arată acum colţii. Nu ştiu de ce guvernul nu cere ajutorul european în caz de dezastru, pentru că acolo suntem. Decât să ne moară bolnavii din lipsa locurilor la ATI, nu mai bine cerem ajutor şi îi transportăm în ţări vecine care nu au problemele noastre?

Ce înseamnă deschiderea totală a şcolilor în această perioadă

S-a mers pe ideea pasării răspunderii la nivelul conducerii şcolilor, care să decidă ele când închid unele clase sau toată şcoala. După ce criterii? După numărul de cazuri depistate prin teste non-invazive efectuate prin probe de salivă. S-a întrebat cineva ce înseamnă asemenea testare?

Decizia CNSU prevede:

Art 2 (2). Se abilitează Ministerul Sănătăţii să identifice, prin Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România, testele rapide antigen COVID-19 din salivă, introduse pe piaţa Uniunii Europene cu respectarea cerinţelor de reglementare aplicabile şi să comunice Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate aceste cerinţe de reglementare, precum şi cerinţele minime de performanţă necesar a fi îndeplinite.

Prima întrebare: în cât timp se pot îndeplini cerinţele de la art 2 (2)? O lună, două, trei? Trece valul patru până atunci!

Şi mai grav. Avem trei milioane de elevi, iar testele rapide de salivă ar trebui realizate, să zicem, de două ori pe săptămână. Adică 6 milioane de teste.

• Cine recoltează trei milioane de teste, dacă î ntr-o şcoală avem şi o mie de elevi? În cât timp pot fi recoltate, dacă personalul medical al şcolii este format din 1-2 persoane, sau nu există? Ar putea fi implicaţi şi profesorii în acesta recoltare?
• Ce logistică îţi trebuie? Mănuşi, eprubete, elemente de etichetare, etc., când vor fi ele disponibile în şcoli?

Repet, este vorba de cel puţin şase milioane de probe pe săptămână. Este pregătit sistemul şcolar pentru aşa ceva? În mod sigur nu. I-ar trebui 6 luni pentru a fi pregătit.

Care sunt riscurile

Copiii asimptomatici, nedepistaţi pentru motivele arătate mai sus, pot infecta alte zeci, poate sute de elevi dintr-o şcoală. Pentru că în pauze vorbesc între ei, nimeni nu-i supraveghează dacă îşi păstrează măştile, cum se joacă, de la ce distanţă vorbesc între ei. Aceşti zeci, posibil sute de elevi contaminaţi de la câţiva elevi infectaţi, dar asimptomatici, duc acasă viruşii, devin, fără să vrea, vectori de transmitere formidabili. În America, un profesor infectat, asimptomatic, a infectat 18 elevi dintr-o clasă.

Elevii duc virusul acasă la părinţi şi bunici, majoritatea nevaccinaţi şi posibil cu boli adiacente. Ce se va întâmpla cu aceştia, dacă nici paturi de ATI nu mai avem? 

Aceasta e problemă gravă. Riscă şcolile să devină focare de infecţie, cu o rată de trasmitere incontrolabilă?

Pentru a nu risca acest fenomen, pledez pentru închiderea totală a şcolilor timp de o lună. Asta spun toţi specialiştii. În situaţia în care se află acum sistemul sanitar, asta ne mai lipsea. Ca şcolile să devină focare majore de infectare cu coronavirus.

Peste o lună sau două, când rata de transmitere scade, se vaccinează tot mai mulţi oameni, cum am văzut că se întâmplă deja, se poate relua discuţia despre deschiderea cu prezenţă fizică şcolilor.

Soluţia adoptată acum este prea riscantă faţă de nivelul la care se află evoluţia pandemiei la noi în ţară, faţă de lipsa materialelor şi pregătirii sistemului şcolar de a-i face faţă.

Decizia a aparţinut politicului, în pofida sfaturilor specialiştilor. Dar morţii îi numărăm noi, oamenii de rând.