Cum a vrut Tăriceanu să-i facă program lui Cioloş pentru Bruxelles

Cum a vrut Tăriceanu să-i
facă program lui Cioloş pentru Bruxelles

Parlamentul a fost de acord cu mandatul prezentat de premierul Dacian Cioloş pe care îl va susţine la Consiliul European din decembrie, în ciuda tentativei lui Călin Popescu Tăriceanu de a-i dicta el agenda pentru Bruxelles

Ştiri pe aceeaşi temă

Comisiile reunite ale Afacerilor Europene au avizat favorabil mandatul cu care premierul Dacian Cioloş se va prezenta la reuniunea Consiliului European de la jumătatea lunii decembrie, la care se va discuta, în principal, problema refugiaţilor. Din cei 31 de parlamentari, numai doi au votat împotrivă: deputatul Ştefan Burlacu, membru al partidului condus de fostul preşedinte Traian Băsescu, cel care a criticat poziţia României de a accepta primele cote impuse de UE, şi deputatul ALDE Ovidiu Silaghi, care i-a ţinut isonul şefului său de partid Călin Popescu Tăriceanu. Însă drumul până la acest vot de încredere n-a fost chiar atât de lin.

În calitate de preşedinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu a gândit un alt scenariu: să-l aducă pe Cioloş în faţa plenului reunit, iar Parlamentul să-i impună premierului un mandat, nu premierul să meragă cu mandatul stabilit de comun acord cu preşedintele Klaus Iohannis.

Însă Birourile permanente reunite, foruri care asigură conducerea celor două Camere, au decis ca proiectul de mandat cu care premierul Dacian Cioloş urmează să participe la reuniunea Consiliului European să fie prezentat doar în faţa Comisiilor reunite pentru Afaceri Europene, şi nu în faţa plenului Parlamentului. „Birourile permanente reunite ale celor două Camere au adoptat o hotărâre care încalcă Legea 373. Prim-ministrul e dator să se prezinte cu un proiect de mandat în faţa Parlamentului, care să fie aprobat, adică să existe o hotărâre“, a spus, în mod eronat, preşedintele Senatului.

Unde greşeşte Tăriceanu
Şeful Senatului, principalul oponent al Guvernului Cioloş, a contestat decizia conducerii Senatului, interpretând legea în favoarea sa şi nu în litera ei. Legea 373 din 18 decembrie 2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern care reglementează limitele controlului parlamentar asupra reprezentării României la Consiliul European nu spune nicăieri că mandatul premierului trebuie să fie aprobat de Parlament, aşa cum spune Tăriceanu. „Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului, cu minimum 10 zile calendaristice înaintea reuniunii Consiliului European, propunerea de mandat pe care delegaţia României intenţionează să o prezinte. Înaintea reuniunii Consiliului European, Parlamentul poate adopta propuneri privind mandatul. Propunerile adoptate se includ în proiectul de mandat formulat de Guvern”, se arată în Legea 373. „Poate adopta propuneri privind mandatul“ este sintagma-cheie în fraza de mai sus.Însă Tăriceanu nu a făcut altceva decât să înlocuiască o prevedere mult mai laxă – „poate adopta“-  cu una mult mai rigidă: „mandatul trebuie aprobat“.

În rest, Cioloş a respectat riguros legea: a transmis proiectul de mandat cu zece zile înainte de reuniunea Consiliului European care va avea loc pe 17 – 18 decembrie, iar conducerea Parlamentului a decis ca audierea lui Cioloş să aibă loc în comisiile de specialitate. „Avizul favorabil al celor două Comisii este cel prezentat de Guvern, fără nicio modificare. În elementele de mandate se găsesc proiectele de poziţionare ale hotărârilor Camerei Deputaţilor pe subiectele care se află pe agenda Consiliului European“, a explicat deputatul PSD Ana Birchall, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene, după audierea lui Cioloş.

Ce susţine România la Bruxelles
Principala temă de pe agenda Consiliului European din decembrie este cea a crizei refugiaţilor. România rămâne în continuare sceptică în privinţa cotelor obligatorii. „Până acum, măsurile au fost concentrate pe efectele migraţiei şi mai puţin pe cauze. România să continue să insiste pe nevoia de a trata cauzele migraţiei, de a le înţelege bine şi de a găsi măsuri pentru a ţine sub control cauzele migraţiei ilegale şi necontrolate“, a declarat Cioloş, precizând că România îşi menţine rezerva faţă de un mecanism permanent de relocare care „nu ar rezolva problema de fond, ci doar cauzele“. Pe lângă problema refugiaţilor, Consiliul European va mai discuta şi despre atentatele teroriste care au avut loc în Europa, dar şi despre scenariul ca Marea Britanie să iasă din UE.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările