Cum s-a colorat harta politică după votul de duminică: Capitala e cu USR, Vestul e cu PNL. Moldova şi Oltenia au rămas fidele PSD

Cum s-a colorat harta politică după votul de duminică: Capitala e cu USR, Vestul e
cu PNL. Moldova şi Oltenia au rămas fidele PSD

Partidul condus de Ludovic Orban se află în plin revenire în plan electoral. FOTO Inquam Photos

În urma votului de la europarlamentare, harta ţării nu mai e colorată doar în roşu-PSD, ca în urmă cu doi ani şi jumătate. Galbenul-PNL prinde tot mai mult contur, la fel şi petele de albastru- reformist (Alianţa USR-PLUS).

Ştiri pe aceeaşi temă

Dincolo de victoria de ansamblu la europarlamentare, PNL reuşit să se impună în 14 judeţe. În primul rând, liberalii şi-au conservat puterea în fiefurile tradiţionale din Transilvania şi Vestul ţării: Alba, Arad, Bihor, şi Sibiul preşedintelui Klaus Iohannis. În Moldova, PNL s-a impus la Suceava, judeţul condus de Gheorghe Flutur, dar şi, surprinzător, la Vrancea, „patria“ lui Marian Oprişan. La Ilfov, liberalii lui Marian Petrache au reuşit să devanseze la mustaţă USR-PLUS.

Alianţa condusă de Dacian Cioloş şi de Dan Barna şi-a spulberat adversarii în Capitală, câştigând detaşat toate sectoarele, cu scoruri care au depăşit 40%. Comparativ, PSD şi PNL n-au trecut de 16%. De altfel, liderul PNL Bucureşti, Cristian Buşoi, va fi înlăturat de la conducerea filialei, însă şi-a asigurat un mandat de europarlamentar.

Organizaţia PSD Bucureşti e condusă interimar de Gabriel Mutu, după demisia Gabrielei Firea. La trei ani după ce PSD a obţinut o victorie zdrobitoare în Bucureşti, rezultatul votului a fost total inversat, semn că Alianţa USR-PLUS pleacă favorită la alegerile locale din 2020.

Alianţa USR-PLUS a învins în judeţele cu centrele universitare: Cluj, Iaşi, Timiş, Constanţa şi Braşov. Şi-a mai adjudecat, după o luptă strânsă cu PNL, judeţul Sălaj, unde s-a născut Dacian Cioloş. De asemenea, cei mai mulţi români din diaspora au pus ştampila pe Alianţa 2020, după ce au stat la coadă chiar şi 6-7 ore pentru a vota.

În Moldova, Alianţa USR PLUS şi-a adjudecat Iaşiul, iar PNL Suceava şi Vrancea. Restul Moldovei i-a rămas fidelă lui Livu Dragnea până în ultima clipă. În Botoşani, Bacău, Neamţ, Galaţi şi Vaslui, PSD a reuşit să se impună, în primul rând pentru liderii locali. Dragoş Benea, liderul PSD BAcău, a prins un mandat de europarlamentar, la fel şi Dan Nica de la Galaţi, în timp ce, la Neamţ, Ionel Arsene i-a oferit un ultim cadou electoral lui Liviu Dragnea, pe care l-a slujit cu sfineţenie în ultimii patru ani.

Nici Oltenia nu s-a lăsat mai prejos. Social-democraţii au mai câştigat judeţul Dolj, controlat de cuplul Lia Olguţa Vasilescu - Claudiu Manda, dar şi Oltul dirijat de fostul vicepremier Paul Stănescu. La Giurgiu, Niculae Bădălău a fost din nou eficient, atingând aproape 40%. În Teleorman, judeţul care i-a trimis în conducerea ţării pe Liviu Drganea, Viorica Dăncilă şi Carmen Dan, nu a fost nicio surpiză: PSD aprope că a scos 50%.

Alianţa USR-PLUS a câştigat la firul ierbii

„Adevărul“ a vorbit cu mai mulţi specialişti pentru a explica rezultatele obţinute de partide la europarlamentare. Mai precis, cum a ajuns să ia Alianţa 2020 USR-PLUS  un scor de peste 20% şi PSD să ajungă la cel mai mic scor din istorie, în timp ce PNL a devenit cel mai puternic partid.  „USR-PLUS a avut o campanie la firul ierbii mai tot timpul. Ei au început să se pregătească de alegeri încă de când au făcut campanie cu «Fără penali în funcţii publici». Apoi, a venit campania propriu-zisă unde au reuşit să străbată zeci de mii de kilometri şi să convingă“, a declarat pentru „Adevărul“,  sociologul Mircea Kivu.

La rândul său, sociologul Alfred Bulai punctează faptul că USR şi PLUS s-au bucurat în continuare de o imagine nepătată. „USR şi PLUS au adus imaginea unor partdie noi, cele două având alte modele de a face politică, campanie şi de a transmite mesaje. Ele au beneficiat de aportul esenţial al diasporei, dacă ne uităm la voturi, dar mai ales la câştigul de imagine. Rezultatul USR-PLUS poate fi legat şi de campania PSD. PSD a dus o campanie delirantă împotriva diasporei. Mai întâi a fost 10 august, iar acum ce s-a întâmplat la vot. Ori, cele 3 milioane de oameni din străinătate au şi ele rude acasă, adică alte 5-6 milioane, acestea fiind încurajate să dea un vot anti-PSD“, a precizat Bulai. 

PSD, la un minim istoric

De asemenea, Kivu a subliniat faptul că prin lupta dusă de Liviu Dragnea cu Justiţia, PSD a ajuns la cel mai mic scor din ultimii 30 de ani. „Dragnea şi PSD nu s-au ancorat în realitate, ci au mers pe o temă care nu a prins, cea cu statul paralel. Nu a mers victimizarea de data asta, plus că s-au strâns nemulţumirile faţă de guvernare din ultimii trei ani“, a completat sociologul.

Mai mult, Kivu a indicat şi modul cum s-a deplasat electoratul de la un partid la altul.  „PNL şi-a adjudecat electoratul rural nemulţumit de PSD. De fapt, aceste vorturi au fost împărţite între PNL şi Pro România. practic, electoratul PNL s-a schimbat, acesta fiind mai puţin urban şi foarte mult rural. De asemenea, reţeaua de primari a contat mult la PNL“, a conchis Mirca Kivu.

Pe de altă parte, Alfred Bulai a subliniat faptul că după rezultatul de la euroalegeri cel mai probabil  USR-PLUS ar urma să se decidă asupra unui candidat al alianţei la prezidenţiale, decizia fiind impusă de scorul obţinut. „Iohannis era până acum favorit pentru că era şi singur în cursă. Ori, la cum arată situaţia politică, sunt şanse ca în turul 2 să nu avem candidat al PSD, ci doi oameni din partide de dreapta, iar aici încep îngrijorările pentru Iohannis“, a completat Bulai.

Te-ar putea interesa şi:
  
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: