Cum a ajuns Klaus Iohannis ceea ce n-a vrut: preşedinte-jucător. Ce soluţii are pentru funcţia de premier

Cum a ajuns Klaus Iohannis ceea ce n-a vrut: preşedinte-jucător. Ce soluţii are pentru funcţia de premier

Klaus Iohannis, între liberalii Rareş Bogdan şi Ludovic Orban FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Preşedintele a devenit jucător în buza campaniei electorale, deşi cinci ani s-a ţinut departe de modelul Traian Băsescu. Iohannis a pus umărul la trântirea Guvernului Dăncilă şi acum trebuie să aleagă: alegeri anticipate sau premier PNL. Un guvern tehnocrat, după modelul Cioloş, sau un nou premier susţinut de troica PSD-ALDE-ProRomânia sunt variante excluse

Ştiri pe aceeaşi temă

Moţiunea de cenzură iniţiată de PNL a obţinut 238 de voturi, cu cinci peste limita majorităţii. Patru parlamentari PSD au votat alături de Opoziţie. Cel mai surprinzător caz: deputatul Sorin Bota, căruia Viorica Dăncilă i-a oferit cu o zi înainte de moţiune şefia Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), unde ar fi câşigat o leafă de 15.000 de euro pe lună. N-a cedat.

Mihăiţă Găină, finul fostului ministru al Agriculturii, Petre Daea, a votat şi el moţiunea, chiar la vedere. La fel, Gabriel Petrea, liderul organizaţiei de tineret a PSD, şi senatorul Iustin Talpoş. Cei patru vor fi excluşi din partid. Guvernul Dăncilă a căzut, însă va rămâne în funcţie, ca interimar, până la instalarea unui nou Executiv. Se încheie astfel un ciclu de 7 ani şi jumătate în care PSD a condus România, cu o pauză de câteva luni - Cabinetul Cioloş. Însă chiar şi în timpul guvernării tehnocrate, tot PSD era, în realitate, la guvernare, controlând, prin Vasile Dîncu, Ministerul Dezvoltării, robinetul cu bani pentru baronii locali.

Guvernarea PSD din ultimii ani are ca epicentru un nume: Victor Ponta. În mai 2012, Victor Ponta aducea PSD la guvernare, fiind numit premier de Traian Băsescu. În 2015, Ponta a demsionat din fruntea Guvernului, ca urmare a tragediei de la Colectiv, şi a trimis PSD într-o opoziţie aparentă. În timpul tehnocraţilor, PSD s-a regrupat şi a obţinut apoi un scor istoric la alegerile parlamentare din 2016. Joi, acelaşi Victor Ponta a înclinat decisiv balanţa în favoarea Opoziţiei. Rezultatul: PSD pierde puterea.

Ce variante are preşedintele Klaus Iohannis?  Primul scenariu: desemneză rapid un premier, care să strângă o majoritate parlamentară. Astfel, săptămâna viitoare, exact la startul campaniei electorale, vom avea un nou Guvern. Pleacă favorit liderul PNL Ludovic Orban, artizanul moţiunii de cenzură. Nominalizarea lui Orban ţine şi de calcule prezidenţiale. Klaus Iohannis are nevoie de sprijinul PNL pentru a obţine al doilea mandat de preşedinte, deci instalarea lui Orban la Palatul Victoria ar mobiliza partidul în prag de campanie. Teoretic, şeful statului poate desemna şi un candidat independent pentru funcţia de premier, însă nu mai e dispus  să repete episodul Dacian Cioloş, care a dus la revitalizarea PSD în urmă cu trei ani.

Anticipate - soluţie imposibilă

Al doilea scenariu: alegeri anticipate. „Cea mai bună soluţie pentru redarea legitimităţii Parlamentului este, evident, întoarcerea cât mai rapidă la votul cetăţenilor, adică alegeri anticipate. Aceasta însă nu se poate face decât dacă există un consens al formaţiunilor parlamentare actuale“, a spus preşedintele Klaus Iohannis, imediat după căderea Guvernului Dăncilă.

Marea problemă e că nu există un consens al partidelor pentru alegeri anticipate.  La mijloc e în primul rând o miză financiară: fiecare senator sau deputat care ar renunţa acum la mandat ar pierde în jur de 50.000 de euro – leafă, diurnă şi alte cheltuieli decontate. Deci majoritatea aleşilor vor accepta orice propunere de premier cu gândul să-şi termine mandatul în decembrie 2020. În al doilea rând, organizarea alegerilor anticipate e problematică şi din punct de vedere juridic. În ultimele şase luni de mandat prezidenţial nu pooate fi dizolvat Parlamentul, deci nu se poate ajunge la urne. Noul mandat al preşedintelui va începe pe 21 decembrie, aşadar alegerile anticipate ar putea fi organizate abia în luna martie, pentru că trebuie bifaţi paşii procedurali: stabilirea calendarului, strângere de semnături, campanie electorală. Cine guvernează până atunci? Teoretic, Guvernul Dăncilă poate rămâne interimar doar 45 de zile. Practic, ar putea să-şi prelungească mandatul, cum a făcut şi Emil Boc în 2009, însă ar fi haos politic.

Al treilea scenariu: instalarea unui nou Guvern PSD-ALDE-ProRomânia. E varianta dorită de Victor Ponta. „Le propun celor din PSD trei nume de premier cu care să mergem la Iohannis. Eu nu sunt printer ele, că nu mă mai pune pe mine premier“, a spus Ponta. Matematic, planul liderului ProRomânia ar strânge o majoritate lejeră în Parlament. Însă există două piedici: Klaus Iohannis nu mai poate numi încă un premier legat ombilical de PSD înainte de alegerile prezidenţiale - ar fi sinucidere politică. Nici Călin Popescu Tăriceanu nu susţine planul lui Victor Ponta, deşi sunt aliaţi pe hârtie. „Suntem pregătiţi, noi, cei din ALDE, să susţinem un cabinet cu un program de guvernare cu accente liberale“, a scris Tăriceanu pe Facebook. Porivit unor surse politice, liderul ALDE va vota pentru în favoarea lui Orban, fostul său coleg de partid. 

Vot de pe patul de spital

Deputatul PNL Corneliu Olar, care a fost absent o vreme îndelungată în Parlament din cauza unei afecţiuni grave, a venit joi la şedinţa de plen pentru a vota moţiunea de cenzură. Acesta a fost felicitat pentru gestul său de către preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, dar şi de alţi social-democraţi, care l-au aplaudat după ce şi-a exprimat votul. De pe patul de spital a venit şi senatorul PMP Vasile Cristian Lungu, care, potrivit surselor din interiorul partidului, era programat pentru o operaţie urgentă  la colon. Acesta şi-a anulat însă intervenţia chirurgicală  pentru a fi prezent în plen şi a venit de la Cluj la Bucureşti cu avionul, iar de la aeroport până la Parlament a luat o ambulanţă privată. Probleme grave de sănătate are şi senatorul USR Ramona Nicoleta Dinu, care, spre deosebire de cei doi, nu s-a prezentat la moţiune.

Începe războiul în PSD

Premierul demis Viorica Dăncilă nu va demsiona din fruntea PSD. „Am fost aleasă prin Conges. Rămân la şefia PSD. Nu voi face un pas în spate. Nu-mi reproşez nimic“, a spus Dăncilă imediat după moţiune. Sâmbătă, îşi va relansa candidatura la alegerile prezidenţiale, la Romexpo,  în faţa a 10.000 de membri PSD. „Voi intra în turul doi“, a spus Dăncilă. Premierul speră să rămână în fruntea partidului şi după prezidenţiale. Delegaţia PSD va merge la consultările de la Coroceni fără nicio propunere de premier. „Îi cer preşedintelui Iohannis, artizanul acestui haos, să numească rapid un guvern capabil, dacă are de unde“, a scris Dăncilă pe Facebook. În partid, mai multe voci cer organizarea unui Congres pentru a fi ales un nou preşedinte al PSD, susţin surse politice pentru „Adevărul“. Printer cei care râvnesc la şefia PSD se numără Lia Olguţa Vasilescu, Gabriela Firea, Victor Negrescu şi Marcel Ciolacu. „Pentru PSD trebuie să urmeze o perioadă de reformă internă, care să ne permită să câştigăm viitoarele alegeri locale şi parlamentare“, a scris Ciolacu pe Facebook.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: