Comisia juridică începe, cu greu, dezbaterile la insolvenţa persoanei

Comisia juridică începe, cu greu, dezbaterile la insolvenţa persoanei

FOTO Arhiva Adevărul

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a decis, luni, să înceapă dezbaterile privind insolvenţa persoanei fizice pe proiectul de lege iniţiat de deputatul PSD Ana Birchall, după ce reprezentanţii PNL şi cei ai PSD s-au acuzat reciproc de tergiversarea adoptării unui proiect de această temă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Deputaţii PNL din comisie au propus ca discuţiile pe subiectul insolvenţei persoanei fizice să se facă pe toate cele 4 proiecte de lege existente la comisie, însă parlamentarii PSD au susţinut că Biroul Permanent a sesizat comisia numai cu proiectul de lege al lui Birchall pentru sesiunea extraordinară.

Disputele dintre cele două părţi au durat mai mult de o oră, în final PNL renunţând la propunere.

„De data aceasta voi dezbrăca politeţea pe care am avut-o sătămâna trecută şi voi spune câteva lucruri pe care m-am abţinut să le spun. Văde că se insistă pe acest concurs de frumuseţe. Eu revin către colegii mei de la PNL, care una spun şi alta fac, fac un apel ca să nu încercăm să speculăm necazul unor oameni pentru exerciţii demagogice goale pentru interse personale sau de grup", a spus Birchall.

În replică, deputatul PNL Ion Cupşa i-a spus Anei Birchall că exerciţiu demagogic este să iasă pe toate canalele mass-media, iar deputatul PNL Dan Culeţu a spus că nimeni nu vrea să speculeze suferinţa unor oameni care au luat credite.

În final, comisia a decis să reia lucrările marţi, la ora 10.30, pentru a definitiva principiile care vor sta la baza acestei legi.

După şedinţă, deputatul PNL Valeria Schelean a declarat că ceea ce s-a întâmplat arată că PSD nu-şi doreşte sub nicio formă să discute această lege a insolvenţei persoanei fizice astfel încât să existe un vot în sesiunea extraordinară.

„Ceea ce s-a întâmplat arată dorinţă de tergiversare, ne blocăm în proceduri, nu respectăm regulamentul comisiei. Colegii din arcul guvernamental execută un ordin dat de primul ministru Victor Ponta, acela de a nu discuta acest proiect de lege. Nu se discută nimic, intrăm în sesiune ordinară şi vedem ce se mai poate întâmpla. Urmează să se depună nişte amendamente şi nu se ştie când se vor dezbate”, a spus şi deputatul PNL Gabriel Andronache.

Vicepreşedintele comisiei, Ciprian Nica, deputat PSD, a afirmat, în replică, că nu trebuie să se facă „o lege pe genunchi". „Din păcate, PNL este în goană de a prinde guvernarea, de a ne da pe noi jos printr-o moţiune de cenzură cum vor ei sau să preia funcţia de preşedinte al Senatului sau Camerei Deputaţilor şi au intrat în criză de timp", a spus Nica.

Discuţiile pe procedură au început încă de săptămâna trecută, când s-a format o subcomisie care să le rezolve. Membrii subcomisiei însă au aşteptat să primească puncte de vedere de la reprezentanţii instituţiilor implicate în insolvenţa persoanei fizice.

Deputatul PNL Ion Cupşa a enunţat câteva dintre principiile pe care le-a avut în vedere subcomisia, urmând ca ele să fie definitivate în comisie în şedinţa de marţi.

Acestea sunt: subiectul legii să fie numai persoanele fizice care nu au alte activităţi antreprenoriale, vor fi protejaţi doar debitorii care şi-au manifestat buna credinţă, să fie exceptate datoriile provenite din infracţiuni sau datoriile către alte persoane, este nevoie de o procedură administrativ judiciară, nu doar una judiciară, cheltuielile să fie suportate de la bugetul de stat, Ministerul Justiţiei fiind ordonator de credite.

„Concluzia este că vor beneficia de protecţia acestei legi persoanele fizice de bună credinţă, iar la final, după parcurgerea procedurii, aceştia ar putea fi scutiţi de acele datorii care nu au putut fi acoperite pe parcursul procedurii”, a spus Cupşa.

Proiectul de lege iniţiat de deputatul PSD Ana Birchall a trecut de Senat în decembrie prin aprobare tacită, fiind înaintat spre dezbatere Camerei Deputaţilor.

Potrivit proiectului, debitorul poate cere instanţei începerea procedurii de insolvenţă dacă este în incapacitate de a-şi achita datoriile în decurs de 30 de zile de la data scadentă a acestora.

De asemenea, un creditor poate depune o cerere pentru aplicarea procedurii de insolvenţă unui debitor dacă poate dovedi că acesta nu are capacitatea de a-şi achita datoriile.

Odată cu începerea procedurii de insolvenţă, debitorul nu poate dispune de bunurile sale fără acordul prealabil al administratorului judiciar, cu excepţia tranzacţiilor obişnuite.

De asemenea, nu se va acumula nicio dobândă penalizatoare, penalitate sau alt tip de cost la datoriile existente la data deschiderii procedurii.

Până la îndeplinirea planului de rambursare a datoriilor, datornicii sunt obligaţi să utilizeze veniturile potrivit planului aprobat, să se abţină de la orice tranzacţii sau comportamente care ar conduce la eşecul planului, să desfăşoare activităţi adecvate, generatoare de venituri şi, în caz de şomaj, să caute să realizeze venituri.

Debitorul va trebui, de asemenea, să înainteze administratorului judiciar sumele obţinute din moşteniri sau donaţii, să nu ascundă vreo parte din veniturle sale şi să nu îşi asume noi responsabilităţi pe care nu şi le poate îndeplini la scadenţă.

Administratorul judiciar va supaveghea activităţile debitorului până la realizarea planului de rambursare a datoriilor.

Potrivit proiectului, se va sancţiona cu închisoare de la 1 la 5 ani furnizarea, pe parcursul procedurii de insolvenţă, de informaţii false instanţei sau administratorului judiciar, tăinuirea activelor şi documentelor relevante pentru procedura de insolvenţă.

Iniţiatorii arată, în expunerea de motive, că românii care au datorii sau credite şi rate la bănci trebuie să beneficieze de reglementări clare şi coerente care să protejeze persoanele fizice, debitori de bună credinţă, de situaţia în care, sufocaţi de cumulul de datorii pe care trebuie să le ramburseze, ajung în imposibilitatea de plată.

Aceştia menţionează că în majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană - între care Germania, Marea Britanie, Franţa, Austria, Italia, Polonia - există prevederi legislative care reglementează situaţia insolvenţei persoanelor fizice în favoarea debitorilor de bună credinţă.

Potrivit iniţiatorilor, executarea silită trebuie să fie o procedură aplicată doar în ultimă instanţă.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările