Numărul de infectări zilnice şi numărul deceselor, riscul ca secţiile de AŢI să se sufoce sub asaltul celor care au nevoie de ele, ne dau fiori.

Greşelile PNL

Învăţământul. Este de departe zona cu cele mai multe eşecuri. Premierul Orban s-a încăpăţânat s-o păstreze pe ministrul Anisie, care a dovedit chiar de la început că nu are stofa unui manager pentru un  sistem aşa de mare şi important. A dovedit doar frică şi obedienţă faţă  de sindicate, a pus pe prim plan „colegii” profesori, iar de elevi nu i-a păsat. Iată câteva din eşecurile de la educaţie.

  • N-a fost scăzut numărul de ore din planurile cadru, ministrul Anisie obligă elevii de gimnaziu să stea şi 7 ore pe zi la şcoală. Cu masca pe faţă. Ministrul avea posibilitatea s-o facă, conform art 65 (4) din Legea Edcuatiei Naţionale. N-a făcut-o, ca să nu rămână profesorii fără norme;
  • Nu au fost aerisite programele şcolare, rămân stufoase şi încărcate cu tot felul de noţiuni şi teorii inutile în viaţa de zi cu zi;
  • Nu s-au tras concluziile din testele PISA, la care ne-am clasat pe ultimul loc din UE;
  • N-a  dat un imbold învăţământului profesional, deşi economia are nevoie acută de meseriaşi. Dna ministru a eliminat şi condiţie ca media minimă de admitere la liceu să fie 5, pentru ca să nu rămână „colegii” fără ore.  Pe lângă un milion de elevi care au făcut liceul degeaba, n-au luat bacalaureatul, se vor adăuga alte zeci de mii în aceeaşi situaţie;
  • A păstrat managerii şi întreg personalul din minister numiţi de PSD,  a ascultat de „structurile” numite de PSD.
  • Învăţământul online, sub care se ascund acum toate erorile de organizare, este o noţiune „mistică”, cu aproape 6000 de şcoli fără internet, 900.000 de elevi fără tablete  sau laptopuri, nu există în şcoli aparatura necesară transmiterii live a lecţiilor în sistemul hibrid, peste jumătate dintre profesori nu ştiu să folosească aparatura şi aplicaţiile necesare învăţământului online. N-am auzit de părinţi mulţumiţi de acest tip de învăţământ. Doar dna ministru crede ca „marea majoritate a elevilor a facut invatamant online”. Că tot nu poate verifica nimeni daca este adevarat, sau nu. După încă un semestru pierdut, la examenele naţionale din 2021 se va vedea dezastrul.


Situaţia bugetară. PNL n-a înţeles să reducă cheltuielile bugetare, a menţinut în funcţie 1,3-1,4 milioane de bugetari cu salarii de 3-4000 lei, dintre care 20-30% taie frunze la câini, plimbă hârtii. În schimb, nu are bani să mărească pensiile, de 1200 lei în medie, cu 40%. Şi există 5,2 milioane de pensionari care duminica viitoare vor merge la vot. Şi cărora nu le ajung banii pentru mâncare, medicamente, întreţinere. Creşterea deficitului bugetar la 10-12% aduce riscul de a-şi pierde creditorii încrederea în capacitatea României de a returna împrumuturile, care anul acesta au fost imense.

PNL a  ignorat parlamentul şi a demonizat PSD. Provocarea adusă de pandemie ar fi obligat preşedintele şi guvernul să aducă la aceeaşi masă partidele parlamentare, mai ales că PNL şi aliaţii săi nu au majoritatea parlamentară. Au decis invers. Să ignore parlamentul şi să demonizeze PSD. Cele două perioade de vid legislativ în gestionarea pandemiei au pornit de la faptul că PNL nu a înţeles să respecte art 53 din Constituţie, şi să ceară din timp parlamentului să restrângă prin lege drepturi şi libertăţi fundamentale. Situaţia creată acum de legea pensiilor şi a alocaţiilor are aceeaşi sursă. Erori elementare în respectarea statului de drept şi a principiilor democraţiei.

Investiţiile s-au mai mişcat. Totuşi, cu cioturi de autostradă şi câteva pasaje pe ici şi colo nu se face infrastructură. Întrebarea este: vom avea bani în anii următori pentru a continua investiţiile atât de necesare nu numai în infrastructură, dar şi în educaţie şi în sănătate? Sau vom plati in continuare salariile pentru 1,3 milioane de bugetari.

Alegeri locale la Bucureşti.  Sunt extrem de importante, dat fiind numărul mare de alegători, câteva milioane. Riscul să rămână primar reprezentanta PSD, Gabriela Firea, este mare. În cartiere mari, Ferentari, Rahova, Chitila, Pantelimon, Colentina şi multe altele, trăiesc alegători care nu văd în Nicusor Dan o capacitate în administrarea unui oraş de talia capitalei. Nu-i impresionează faptul că a fost olimpic la matematică, dar n-a condus un minister, o instituţie importantă, sau o afacere de succes. A condus doar un ONG. De ce să creadă că va fi în stare să conducă un oraş cu milioane de locuitori şi probleme de infrastructură colosale? În plus, intrarea lui Traian Băsescu în cursa pentru primăria capitalei îi răpeşte lui Nicusor Dan 8-9 procente, care ar putea reprezenta bomboana pe coliva candidaturii sale.

În mari oraşe nu s-a reuşit coalizarea forţelor de dreapta. Aici PSD are prima şansă, pentru că voturile de dreapta se împart între mai mulţi candidaţi.

Alegerile locale vor fi primul examen major în care vom vedea cum au perceput alegătorii 10 luni de guvernare PNL. Rezultatele pot oferi orice surprize. Dar vor influenţa, posibil decisiv, alegerile parlamentare. Dacă rezultatele sunt slabe pentru PNL, preşedintele Iohannis ar trebui să încerce schimbarea executivului,  pentru a da o nouă şansă forţelor politice de dreapta la alegerile parlamentare. Vom vedea dacă va avea forţa şi influenţa necesare.