Alegeri prezidenţiale 2014. Băsescu şi serviciile secrete, dragoste cu năbădăi: de la dispariţia lui Omar Hayssam la pozele cu Udrea

Alegeri prezidenţiale 2014. Băsescu şi serviciile secrete, dragoste cu năbădăi: de la dispariţia lui Omar Hayssam la pozele cu Udrea

Traian Băsescu FOTO Presidency.ro

Relaţia dintre preşedintele Traian Băsescu şi serviciile de informaţii a fost, de-a lungul timpului, una cu suişuri şi coborâşuri. Tonul l-a dat, în primul mandat, răpirea jurnaliştilor români în Irak şi dispariţia, la acea dată, misterioasă a lui Omar Hayssam, dar scandalul a atins punctul culminant când candidata preferată de Băsescu, Elena Udrea, a acuzat personal din SIE că s-a implicat în campania electorală.

Ştiri pe aceeaşi temă

În cei zece ani de mandat ai preşedintelui Traian Băsescu, serviciile secrete din România s-au reformat, cel puţin asta a spus chiar şeful statului, care a lăudat activitatea SRI şi SIE de câte ori a avut ocazia. Campania electorală  în care serviciile au fost invocate în repetate rânduri, dar, de această dată, nu pentru a li se aduce laude, nu a fost, totuşi, singura perioadă în care imaginea  celor două instituţii a avut de suferit.

Scandalurile de la SIE

În timpul mandatului de preşedinte al lui Traian Băsescu, la conducerea SIE s-au perindat cinci şefi ai instituţiei, dacă îl punem la socoteală şi pe Silviu Predoiu, care a preluat în repetate rânduri conducerea serviciului. Primul scandal a izbucnit la SIE în 2005, când trei jurnalişti români au fost răpiţi în Irak. La acea dată, directorul instituţiei era Gheorghe Fulga, numit de Ion Iliescu încă de la începutul anului 2001.

Fulga, cunoscut şi pentru legăturile sale cu omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu, a făcut parte din PSD, până la data la care Iliescu l-a numit în fruntea Serviciului de Informaţii Externe. Scandalul  izbucnit odată cu dispariţia lui Omar Hayssam, acuzat la acea dată pentru că ar fi fost implicat în răpirea jurnaliştilor români, a provocat o criză instituţională. Fulga a demisionat, după o discuţie aprinsă cu Băsescu, la Cotroceni, şi a declarat ulterior că acea conversaţie ar fi fost „cireaşa de pe tort“, lăsând să se înţeleagă că preşedintele îl determinase să demisioneze.

Ulterior, Fulga a a fost audiat în Comisia parlamentară de Control a SIE, iar la audierile sale şi-au făcut apariţia doar patru membri ai forului. Printre ei se numărau social-democratul Constantin Niţă, vicepreşedintele comisiei, dar şi George Maior, pe atunci tot membru PSD. După discuţiile din comisie, Maior a opinat că demisia lui Fulga a fost provocată de presiuni politice, în timp ce Niţă a remarcat că Fulga a fost deranjat de tonul discuţiilor de la Cotroceni.

A fost ales, drept înlocuitor, Claudiu Săftoiu, pentru un mandat de numai câteva luni , respectiv din octombrie 2006 în aprilie 2007.  În acea perioadă, marcată de conflictele frecvente dintre Călin Popescu Tăriceanu, pe atunci premier, şi preşedintele Traian Băsescu, partidele din Opoziţie au înfiinţat o comisie, numită şi “Comisia Voiculescu”, menită să investigheze derapajele constituţionale ale preşedintelui. După cum sugerează şi numele, comisia era condusă de către Dan Voiculescu, patronul trustului Intact. Printre cei audiaţi s-a numărat şi Săftoiu, care a declarat că SIE deţine tehnică proprie pentru interceptările convorbirilor telefonice. El a mai spus că interceptările au fost efectuate cu acordul unui procuror, deşi legea prevede un mandat de la judecător.

Declaraţiile lui Săftoiu au fost la scurt timp taxate dur de Tăriceanu, care a afirmat că demisia acestuia este o recunoaştere a faptului că SIE a interceptat convorbiri telefonice fără să aibă autorizaţie. În urma presiunilor politice generate de declaraţiile sale, Săftoiu a demisionat, la 19 martie 2007.

Şicanele cu Traian Băsescu nu s-au oprit, însă, aici. În 2011, Băsescu l-a caracterizat pe Săftoiu drept “un nimeni”, după ce fostul şef SIE l-a acuzat că primea rapoarte de la SRI, referitoare la corupţia din vămi, încă din 2005. Băsescu i s-a adresat pe un ton similar şi soţiei lui Claudiu Săftoiu, Adriana Săftoiu.

„Cel mai urât lucru este, după ce te-a luat cineva dintr-un purtător de cuvant, te-a făcut ministru - consilier prezidenţial este rang de ministru -, ţi-a poftit sufleţelul să-ţi fie soţul şef de serviciu secret, ţi l-a făcut preşedintele şef de serviciu secret. Şi când constaţi că e căciula mai mare decat poate să ducă capul domnului şef de serviciu secret, să te superi că ţi l-a schimbat. Păi cine l-a pus să vorbească prostii?“, întreba Băsescu, în 2009.

Urmaşul lui Săftoiu la conducerea SIE  a fost, după interimatul lui Silviu Predoiu, Mihai Răzvan Ungureanu. Deşi mandatul lui Ungureanu a fost ceva mai liniştit, numirea sa în fruntea Guvernului şi, ulterior, căderea Executivului, au provocat, de asemenea, o criză instituţională.

În sfârşit, Băsescu îl numeşte, în 2012, pe Teodor Meleşcanu, pe atunci membru PNL, la şefia serviciilior. A fost, la acea dată, o numire care l-a surprins pe preşedintele PNL de atunci, Crin Antonescu. În ciuda ripostelor venite din PNL, Meleşcanu a preluat postul.

După încheierea mandatului la SIE, nici Meleşcanu nu pare să fi rămas, însă, în relaţii bune cu Băsescu. Preşedintele l-a acuzat, în plină campanie electorală, că ar fi refuzat să îi ofere informaţii cu privire la calitatea de fost ofiţer acoperit a premierului Victor Ponta. Meleşcanu a fost, de asemenea, criticat pentru că a strâns semnăturile necesare pentru înscrierea în cursa prezidenţială din postura de şef SIE.

În scandalul fotografiilor în care şefa DIICOT, Alina Bica, apare alături de Elena Udrea la Paris, Băsescu nu l-a acuzat pe Meleşcanu, însă a lăsat să se înţeleagă că oameni din interiorul serviciilor ar fi filat-o pe Elena Udrea.

SRI, salvat” de Maior

Momentul în care Traian Băsescu a câştigat primul mandat de preşedinte l-a găsit în fruntea SRI pe Radu Timofte, director al serviciului din 2001, numit în funcţie de către preşedintele Ion Iliescu. Traian Băsescu a lucrat în CSAT cu Radu Timofte timp de doi ani, dar legăturile instituţionale au degenerat în clipa în care a apărut şi prima neînţelegere a preşedintelui cu SRI, odată cu dispariţia lui Omar Hayssam.

După o şedinţă furtunoasă la Cotroceni, Radu Timofte, împreună cu şeful SIE,  Gheorghe Fulga, şi Virgil Ardelean, de la Interne,  şi-au prezentat demisiile. Din poziţia de prim-adjunct al SRI, numit de către Traian Băsescu, Florian Coldea ajunge interimar în fruntea serviciului după demisia lui Timofte. Numele lui Coldea a fost vehiculat ca fiind unul dintre cei care conduceau operaţiunile de recuperare a jurnaliştilor răpiţi în Irak. De-a lungul mandatului său, Traian Băsescu a semnat mai multe decrete prin care Forin Coldea a fost avansat, ultimul gest fiind în primăvara anului acesta, când şeful statului i-a mai agăţat o stea în piept  generalului Coldea. Numit în funcţia de prim-adjunct al SRI de către preşedintele Traian Băsescu, asupra lui Florin Coldea a  planat suspiciunea că relaţia sa cu şeful statului a fost mai mult decât una insituţională.

În primăvara anului 2007, după ce Curtea Constituţională a avizat negativ propunerea Parlamentului de suspendare a şefului statului, preşedintele PSD de atunci, Mircea Geoană, l-a acuzat pe Traian Băsescu că a cerut date de la SRI referitoare la judecătorii CCR. Liderul social-democrat a prezentat două note scrise de prim-adjunctul directorului SRI, Florian Coldea, despre situaţia dosarelor a trei judecători: Aspazia Cojocaru, Nicolae Cochinescu şi Ion Predescu. Comisia parlamentară de control SRI i-a audiat atât pe Coldea, cât şi pe alţi membri ai conducerii SRI, stabilind că nu a fost vorba de acţiuni de poliţie politică în cazul bileţelelor semnate de Florian Coldea.

Ultimul şef al SRI numit de Traian Băsescu este George Maior, care, deşi venit din rândurile PSD, nu a fost niciodată ţinta criticilor preşedintelui, dimpotrivă: Băsescu l-a lăudat de fiecare dată când a avut ocazia. De-a lungul celor opt ani care s-au scurs de când Maior se află în fruntea SRI, acesta a fost decorat de şeful statului cu cele mai înalte distincţii: distincţia Ordinul Naţional „Serviciul Credincios în Grad de Cavaler“, Ordinul naţional „Steaua României“ în grad de Cavaler şi Ordinul naţional „Steaua României“ în grad de Ofiţer.

Citeşte şi:

Inspecţia Judiciară analizează pozele în care şefa DIICOT apare alături de Elena Udrea la cumpărături în Paris. Ce spune Bica într-un interviu TVR nedifuzat

Inspecţia Judiciară din CSM s-a sesizat în cazul fotografiilor publicate joi în presă, în care procurorul-şef DIICOT, Alina Bica, apare la cumpărături, în Paris, alături de preşedintele PMP, Elena Udrea, şi de Ana Maria Topoliceanu, o apropiată a acesteia, în weekendul de Ziua Îndrăgostiţilor. Adelin Petrişor  a postat pe blogul său un interviu luat de o colegă din TVR Alinei Bica şi nedifuzat. Ponta spune că nu va schimba şefii Parchetelor.

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: