Speranţa unora dintre români - din păcate, cei mai mulţi se delectează gustând din această mizerie şi confirmă că „schimbarea domniilor, bucuria nebunilor” - speranţa noastră, cum ziceam, de a participa la dezbateri electorale între candidaţi despre marile teme de interes naţional a fost spulberată.

În schimb, suntem martorii unei surprinzătoare sinucideri politice. Cetăţeanul Băsescu Traian alege să pună punct mandatului său de Preşedinte al Republicii exhibând gesturi de „nenic” generos şi teribil de înamorat de Duduie, aşezându-se la margine de prăpastie pentru toanele şi mofturile dumneaei. Lovind în aproape toţi prietenii şi aliaţii de ieri - ex-consilieri prezidenţiali, foşti colegi de partid, jurnalişti de dreapta, servicii secrete, ba chiar şi în Justiţie, despre care comentează că a instrumentat fratelui Mircea un dosar ”făcătură miliţienească” - şi ocrotind doar pe Duduie şi pe acoliţii acesteia, care de voie sau mai de nevoie îşi pun cariera politică în mâinile parfumate ale ”blondei de la prezidenţiale”, Băsescu Traian lasă impresia că e mai mult decât tulburat, cum îl caracteriza recent candidatul Ponta Victor. 

Comportamentul lui Băsescu Traian - penibil, stupid şi mult în afara a ceea ce trebuie să fie o confruntare electorală civilizată, europeană şi folositoare alegătorilor - face rău atât Statului Român, cât şi dreptei româneşti. 

Atacând indirect SIE - prin dezvăluiri încă neprobate că Ponta ar fi fost ofiţer acoperit - Băsescu trezeşte, în rândul şefilor serviciilor secrete aliate României, grave suspiciuni cu privire la profesionalismul serviciilor secrete româneşti. Dacă se va ajunge la concluzia că, în România, calitatea de ofiţer de informaţii nu este protejată şi că orice vendetă politică poate duce la compromitarea unui seriviciu de informaţii important pe scena internaţională, probabil că serviciile secrete ale democraţiilor occidentale vor fi tot mai reticente în a dezvolta colaborări ori în a sprijini comunitatea de informaţii românească. Lovitura lui Băsescu Traian împotriva SIE este comisă într-un context internaţional grav şi încordat. La graniţa de nord-nord-est a României încă se desfăşoară un război civil. Federaţia Rusă este în plină ofensivă militară, politică şi economică asupra Europei de Est. Statul Islamist începe să-şi arate colţii în zona Balcanilor, iar riscul ca pericolul terorist să devină o realitatea cotidiană şi pentru România este tot mai mare. 

Mulţi analişti politici consideră că Băsescu Traian s-a folosit, aproape făţiş, în lupta cu adversarii politici de serviciile secrete, de informaţiile la care avea acces fie legal, fie la limita legii. Băsescu nu poate afirma că nu cunoştea gradul de implicare a serviciilor secrete în Justiţie, politică, mass-media, administraţie publică etc. Atunci când i-a fost în avantaj, s-a folosit de această prezenţă a serviciilor secrete în diferite sfere ale statului şi societăţii româneşti. Dacă se confirmă informaţia că Ponta Victor a fost ofiţer acoperit şi mai ales, că a încălcat legea prin dubla calitate magistrat-ofiţer, Băsescu este şi el pasibil de pedeapsă pentru că a ţinut secretă această informaţie - cel puţin din noiembrie 2013, de când se bănuieşte că a obţinut-o. 

Acţiunile bizare pe care le comite Traian Băsescu de la momentul când a fost născut cu forcepsul partidul de buzunar al Duduiei, au lovit în interesele dreptei româneşti mai mult decât ar fi sperat PSD să reuşească singur vreodată. Afişându-se cu Duduia, sfidând neutralitatea la care este chemat ca Preşedinte al Republicii, lovind în PDL şi în noul PNL, în candidatul Klaus Iohannis şi în orice om de dreapta care a avut îndrăzneala să-i spună, în public sau în privat, că mizează pe o calamitate politică, Băsescu s-a transformat inconştient în unul dintre cei mai eficienţi agenţi electorali ai lui Ponta Victor şi PSD.

Dreapta românească este făcută KO de fostul ei ”guru”, care o calcă în picioare dansând la braţ cu Duduia a cărei singură viziune despre liberalism pare a se concentra în beneficiul libertăţii care îţi permite să cumperi genţi de lux ”Louis Vuitton” şi să te afişezi cu ele când mergi în vizită la popor, ca să te vadă prostimea şi să se minuneze. Mulţumită lui Băsescu Traian, electoratul de dreapta rămâne confuz şi scârbit, probabil fiind ispitit de gândul că nu mai merită să meargă la vot. Criza dreptei româneşti, la care Băsescu Traian contribuie cu îndârjire şi fără scrupule, poate să degenereze într-o criză a democraţiei româneşti. Nici nu vreau să-mi imaginez cât de gravă ar fi situaţia politică într-o Românie condusă de un Preşedinte şi de un partid care nu au Opoziţie nici în Parlament şi nici în societatea civilă! 

Acţiunile lui Băsescu nu sunt în apărarea democraţiei şi nici în slujba electoratului. Dimpotrivă, sunt expresia disperării şi inconştienţei unui om care a ajuns să mizeze atât viitorul politic personal, cât şi mult mai grav, viitorul unei naţiuni pe fustele, cizmuliţele şi genţile de lux ale Duduii. 

Mâncând probabil floricele, candidatul Ponta Victor stă calm, rânjeşte elegant şi este tot mai sigur pe victorie. Are argumentele lui să simtă aşa. Totuşi, bine ar fi ca Ponta Victor să înţeleagă faptul că victoria pe care probabil o va obţine - dacă nu apar noi surprize din laboratoarele băsesciene - va fi una facilă, urâtă, mediocră. Ponta Victor nu a vorbit românilor, în această campanie electorală, despre ce va face el în mod concret ca Preşedinte al Republicii. Electoratul nu cunoaşte limpede viziunea lui Ponta Victor despre activitatea lui ca Preşedinte al Republicii. 

Nu este foarte clar dacă se va opune invaziei economice a Federaţiei Ruse în România. Nu ştim dacă va continua sau nu politica lui Băsescu de sprijinire a exploatării de la Roşia Montana. Nu ne-a spus dacă va susţine sau nu exploatarea gazelor de şist, în calitate de Preşedinte. Nu ştim dacă îşi va asuma cu adevărat o reformă a Justiţiei pentru a o salva din îmbrăţişarea mortală a politicului. Nu cunoaştem cum doreşte să colaboreze cu Parlamentul şi Guvernul în stoparea fraudării fondurilor europene şi a banilor publici de către baronii partidelor şi marile companii abonate la contracte ”de partid” cu statul. Nu ştim ce fel de politică externă doreşte să promoveze în relaţia cu China, de ai cărei bani deja se bucură în calitate de prim-ministru, uitând însă că sunt bani veniţi de la un regim comunist.

Lista poate fi completată cu multe alte chestiuni de interes naţional. Faptul că ştim sau  nu ştim dacă Ponta a fost ofiţer SIE este derizoriu în comparaţie cu faptul că nu prea ştim ce va face Ponta Victor ca Preşedinte al Republicii. Vom afla, probabil, din iarnă. 

Campania electorală pentru alegerile prezidenţiale 2014 ne oferă un spectacol grotesc populat de ”nenici”, ”madame”, ”mâncători de floricele” şi tot felul de ”rude-paparude”. Dacă nu mi-ar fi milă de copiii mei, de naţiunea română şi de mine, că trebuie să trăim conduşi de aceşti bolnavi, aş avea toate motivele să mă bucur, ca monarhist, de falimentul Republicii. Însă nu mă bucur, căci suntem martori nu doar la falimentul unei forme de guvernare instaurată de tancurile sovietice, ci mai ales la dezagregarea democraţiei româneşti. Dincolo de graniţa unde am ajuns începe haosul... 

***

Episoadele seriei Abecedarul votantului la Alegerile Prezidenţiale 2014 pot fi citite aici: 

Abecedarul votantului la Alegerile Prezidenţiale 2014 – Episodul I: Constituţia României despre Preşedintele Republicii 

Abecedarul votantului la Alegerile Prezidenţiale 2014 – Episodul II: câteva propuneri de teme pentru dezbaterile electorale (altele decât „ofiţerul acoperit”) 

Abecedarul votantului la Alegerile Prezidenţiale 2014 – Episodul III: despre viaţa privată a candidaţilor