Ca în ţara pesedizată, la nimenea. 

Deşi vinovaţi de războiul româno-român, ca şi de alte pestilenţe, dregătorii PSDişti, ALDE-işti ori afiliaţi sunt menţinuţi în funcţii ori promovaţi, ca şeful jandarminerilor din Piaţa Victoriei, Laurenţiu Cazan, care a fost avansat, deşi, împreună cu stăpânii săi politici, duhneşte etic mai rău decât suinele ucise în masă.

Un preopinent afirma pe Facebook că atunci când românii s-au rugat să fie scăpaţi de porcii din ţară, Providenţa i-ar fi înţeles greşit.

Între porcii orwellieni cu carnet de partid ALDE, ultimul pe listă, cu voia dvs, e un ministru zis al justiţiei, care-şi bate zilnic joc de misiunea sa de a sluji naţiunii, statului de drept şi prezervării drepturilor cetăţenilor. Nu-l cunosc personal pe Tudorel Toader. Şi sper să fiu scutit şi pe viitor de foarte discutabila plăcere de a mă afla în proximitatea acestui personaj onctuos, incult şi încuiat, dotat cu o limbă oribilă de lemn şi demn, deşi extrem de mediocru, de panoplia celor mai odioase şi buboase figuri ale nelibertăţii româneşti din ultimul veac. Dar mă întreb...

Mă întreb ce face oare această slugă, pe drept supranumită Gargamel, stupidul vânător de ştrumfi, perpetuu obsedat să facă un rău care nu-i iese, chiar mai insuportabilă decât sinistrul cleptocrat-şef?

Să fie oare, vorba Hannei Arendt, banalitatea răului încorporată în lacheul celui pe care Vladimir Tismăneanu l-a numit, ca să-l descrie pe şeful Senatului şi al unui „ALDE ordurier“, „manechinul paţachină“? De ce e, „sulfurosul slugărel cu bube“ atât de „vomitiv“, cum, just, îl consideră Tismăneanu?

La urma urmei, liderul infractor al PSD, deşi diagnosticat de acelaşi observator ca „sociopat“, nu e decât un hoţ şi un mahalagiu de duzină care, ca alpinist politic, a escaladat culmile puterii. Liviu Dragnea a ajuns prin propriile nefăcute şi ticăloşia nomenclaturii partidului său în fotoliul de care s-a lipit. Şi din care pare pregătit, iată, să achite preţul perpetuării la putere, chiar dacă socoteala finală a ţinutului cu dinţii de cârmă implică înrobirea şi asiatizarea unei ţări întregi.

Dar tot ce întreprinde nefrecventabilul capo dei capi, inclusiv mimarea psihozei şi răspândirea de toxice teorii ale conspiraţiei cu imaginare tentative de asasinat, sorosişti şi state paralele, are un substrat raţional.

Bubonel însă face, obsesiv, rău gratuit. Raţional nu e. Mai degrabă e victima unui complex, a unui accident psihic, a unei fracturi de caracter şi-a celor şapte ani de acasă. N-ar fi avut nevoie, ca rector, să se prostitueze şi încă atât de abject, în piaţa publică, precum, neruşinat până la capăt, o face, între altele prin balele minciunilor sale despre protocoale cât se poate de legale, Slugărel.

Prins cu minciuna, Gargamel a întors-o ca la Ploieşti, zicând că ar fi „nefireşti“. Ca şi cum treaba unui ministru al Justiţiei, fost judecător al CCCP, pardon, al PCR, sau, mai precis, al CCR, ar fi să dea verdicte de naturaleţe.

Or, deşi încearcă să-l distrugă pe ultimul magistrat-şef cu adevărat independent al României, în speţă pe procurorul general, cu protocoalele încheiate de SRI cu Parchetul General, soporificul Rudotel ar vrea să adoarmă vigilenţa naţiunii pe o temă înrudită.

În speţă, pe subiectul protocoalelor Inspecţiei Judiciare conduse de lacheul său personal, Netejoru, încheiate cu SRI, Inspecţie şi protocoale prin intermediul cărora pot fi lesne urmăriţi, intimidaţi şi reprimaţi magistraţii. Dacă nu se supun mafiei politice. Cât vor mai tolera românii atâtea porcării?

Cât timp va mai abuza oare acest intolerabil Catilina de cocină de răbdarea grea încercată a românilor, îndoliaţi de stăruinţa ipocriţilor şi diversioniştilor dregători PSD şi ALDE de a-i minţi în faţă, de pildă pe tema jandarmeriadei, de a-i fura, lovi, gaza şi, în fine, sfida?

Deutsche Welle - Petre Iancu