În fine, a venit vremea să ieşim în faţă: un europarlamentar PSD acuză Parlamentul European că încalcă statul de drept!

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Gabriela Zoană şi Viorica Dăncilă
Gabriela Zoană şi Viorica Dăncilă

În opinia doamnei europarlamentar PSD Gabriela Zoană (urmaşa în scaun a doamnei prim-ministru Viorica Vasilica Dăncilă), una dintre legile adoptate prin vot majoritar de către colegii săi din Parlamentul European ridică o problemă de o gravitate excepţională, deoarece „documentul care se doreşte a proteja statul de drept în ţările membre încalcă el însuşi statul de drept“.

Despre ce e vorba? De un document pe care vi l-am prezentat pe larg, în momentul aprobării sale în comisiile de specialitate ale PE, prima elaborare de cadrul legislativ coerent privind reglementări comune în evaluarea şi sancţionarea oricărui Stat Membru unde Comisia Europeană va constata încălcări sistemice ale regulilor statului de drept. Apare astfel – spre disperarea reală a unora – un nou mecanism de protecţie al bugetului Uniunii Europene în care se enumeră modalităţile graduale de sancţionare în cazul unor asemenea derapaje, inclusiv reducerea sau suspendarea plăţilor din fonduri comunitare, responsabilitatea deciziei privind blocarea sau deblocarea fondurilor revenind Parlamentului European şi Consiliului la nivel de miniştri.

În documentul acuzat de doamna europarlamentar PSD că încalcă regulile statului de drept, se spune că guvernele care „interferează cu activitatea tribunalelor sau nu pedepsesc frauda şi corupţia vor risca suspendarea parţială sau totală a finanţării din partea UE. Sarcina principală revine Comisiei Europene care, asistată de un grup de experţi independenţi, va avea sarcina să identifice „deficienţele generalizate privind respectarea statului de drept“, va propune măsurile ce se impun care se vor aplica doar după aprobarea PE şi a Consiliului, aceleaşi instituţii, aşa cum spuneam, având şi puterea de a debloca fondurile după un raport pozitiv al Comisiei.

Care sunt situaţiile în care Comisia Europeană şi grupul de experţi independenţi va putea face asemenea propuneri de blocare de fonduri europene?

Comisia Europeană poate stabili că statul de drept este ameninţat dacă sunt subminate una sau mai multe dintre următoarele:

- buna funcţionare a autorităţilor care implementează bugetul UE;

- buna funcţionare a autorităţilor care efectuează controlul financiar;

- investigarea adecvată a fraudei - inclusiv frauda fiscală -, corupţia sau alte încălcări care afectează execuţia bugetului UE;

- control judiciar eficient de către instanţele independente;

- recuperarea fondurilor plătite în mod necuvenit;

- prevenirea şi sancţionarea evaziunii fiscale;

  • cooperarea cu Oficiul European de Luptă Antifraudă şi, dacă este cazul, cu Parchetul European.

În funcţie de domeniul de aplicare al deficienţelor şi de procedura de gestionare a bugetului, Comisia poate decide cu privire la una sau mai multe măsuri, incluzând:

- suspendarea angajamentelor,

- întreruperea termenelor de plată,

- reducerea prefinanţării şi

- suspendarea plăţilor.

Cu excepţia cazului în care decizia prevede altfel, guvernul ar trebui să continue implementarea programului sau fondului UE respectiv şi să efectueze plăţi către beneficiarii finali, cum ar fi cercetătorii sau organizaţiile societăţii civile. Comisia ar trebui să facă eforturi pentru a se asigura că beneficiarii primesc sumele datorate. Comisia va prezenta o propunere Parlamentului şi miniştrilor UE de a transfera o sumă care să corespundă valorii măsurilor propuse în rezerva bugetară. Decizia va intra în vigoare după patru săptămâni, cu excepţia cazului în care Parlamentul, hotărând cu majoritate de voturi exprimate, sau Consiliul, hotărând cu majoritate calificată (astfel încât niciun stat membru să nu poată bloca o decizie), o modifică sau o resping. Odată ce Comisia Europeană stabileşte că deficienţele au fost remediate, suma blocată ar fi deblocată folosind aceeaşi procedură.

Textul respectiv a fost aprobat de plenul Parlamentului European cu 397 de voturi „pentru“, 158 „contra“ şi 69 de abţineri. Merge acum la Consiliu pentru negocierea finală asupra formulărilor din textul definitiv. În principiu, conform regulilor unei democraţii funcţionale, nu numai că, odată votat, textul este asumat de toată lumea dar, conform cutumelor locurilor politice, ţara care are preşedenţia rotativă a Consiliului UE ar trebui să fie prima care apără principiile comunitare.

Dar iată ce zice, în comunicatul de presă ce face acum deliciul instituţiilor de la Bruxelles (şi nu numai), doamna europarlamentar Gabriela Zoană:

Astăzi am asistat în Parlamentul European la una dintre cele mai absurde situaţii: «Raportul referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind protecţia bugetului Uniunii în cazul unor deficienţe generalizate în ceea ce priveşte statul de drept în statele membre» încalcă la rândul său statul de drept.

Forma votată astăzi în plen conţine o serie întreagă de formulări care lasă loc interpretărilor, intenţia celor care au conceput şi votat această propunere de regulament în această formă fiind de a oferi puteri sporite Comisiei Europene şi de a identifica vinovaţi de serviciu în ceea ce priveşte statul de drept.

Ideea de principiu este bună – încălcarea generalizată a statului de drept în ţările membre trebuie să fie sancţionată, în acest caz găsindu-se formula blocării sau limitării accesării fondurilor europene. Niciun stat membru nu îşi doreşte ca, din contribuţia pe care o aduce bugetului Uniunii Europene, să se finanţeze încălcări ale statului de drept. Principiul poate fi bun, însă procedura sau mai bine spus, lipsa unei proceduri clare şi aplicabilă egal tuturor statelor membre, mă îngrijorează profund.

Totuşi, modul în care s-a gândit punerea în practică a acestui principiu lasă extrem de mult loc interpretărilor şi abuzurilor. Un singur exemplu: faptul că în regulamentul votat astăzi se vorbeşte despre ţările aflate sub mecanismul de cooperare şi verificare (MCV), face ca aplicabilitatea anumitor articole să se restrângă DOAR la cele două state aflate în această situaţie.

Dacă regulamentul face referire la acest mecanism, atunci corect ar fi ca acesta să fie implementat în toate statele membre şi să constituie un punct de referinţă pentru judecarea încălcărilor statului de drept în orice situaţie.

Eu am propus amendamente pe procedură care nu au fost luate în considerare tocmai pentru a-şi atinge scopul, ca acest raport să fie folosit ca un instrument politic. Fiind avocat la bază, am cerut prin amendamentele mele la acest raport ca situaţiile de încălcare ale statului de drept să fie constatate de către Curtea Europeană de Justiţie şi nu de către Comisia Europeană. Diferenţa o face atât experienţa judecătorilor Curţii în a cântări obiectiv argumentele pro şi contra, dar şi faptul că acel corp al experţilor Comisiei, la care face referire raportul votat astăzi, nu va răspunde, aşa cum au afirmat şi unii oficiali europeni, decât «în faţa propriei conştiinţe».

Dacă la aceasta adăugăm şi faptul că încălcările statului de drept vor putea fi constatate «din surse pertinente», fără a se defini ce înţelege Comisia prin sursă pertinentă, avem o imagine sumbră asupra viitorului Uniunii Europene după intrarea în vigoare a acestui regulament.

În această situaţie constatăm că documentul care se doreşte a proteja statul de drept în ţările membre încalcă el însuşi statul de drept.

Îmi exprim speranţa că această propunere va fi întoarsă de către Consiliu pentru a se remedia greşelile grave care s-au comis astăzi în plen.“

Ce urmează? La Bruxelles, sesiunea de pariuri este deschisă deoarece, dacă doamna europarlamentar PSD vorbeşte serios (şi cum ar putea oare să nu fie aşa, nu-i aşa?) atunci urmează să iasă la luptă nu numai prin acest comunicat destinat presei din România, ci cu acţiuni directe prin care, fie în nume personal, fie în numele grupului socialiştilor români, fie al socialiştilor europeni, fie formând o alianţă transpartinică cu colegi polonezi şi unguri, spre exemplu, să declanşeze jocurile serioase.Astra fie prin sesizarea Curţii Europene de Justiţie, fie a Ombudsmanului European fie, de ce nu, in extremis, chiar a Comisiei Europene în calitatea sa „gardian al Tratatelor“ care să sesizeze mai departe Consiliul European la nivel de şefi de state şi de guverne în privinţa unei încălcări grosolane de către Parlamentului European a principiilor statului de drept. Cerând, evident, sancţionarea exemplară a vinovaţilor.

Exact asta ne trebuia. Oricum, gestul este fără precedent şi se adaugă premierelor atât de interesante pe care politicienii români le aduc la Bruxelles. Ce iese, e foarte uşor de închipuit. Dar vă este uşor de imaginat şi satisfacţia pe care un asemenea comunicat (şi, prezumtiv, deoarece nimeni nu zice altceva, a PSD-România) îl produce ca argument de folosit de către euroscepticii europeni care-şi pregătesc acum alianţele pentru europarlamentare şi viitoarele discursuri în care un punct de rezistenţă va fi tocmai acuzarea de incompetenţă a instituţiilor europene.

Dacă apreciezi acest articol, te aşteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite