Efectul Diaspora. Cum explică sociologii votul masiv pentru Klaus Iohannis

Efectul Diaspora. Cum explică sociologii votul masiv pentru
Klaus Iohannis

Români la coadă la vot, la Paris, duminică, 16 noiembrie FOTO Facebook/Sanda Veber

Sociologi, analişti politici, dar şi psihologi au analizat pentru „Adevărul” votul în turul doi al alegerilor, care a reuşit să-i mobilizeze şi să-i solidarizeze pe români mai mult ca niciodată. Printre altele, aceştia pun prezenţa masivă la vot, mai ales în diaspora şi rezultatul inprevizibil al scrutinului electoral pe seama empatiei şi emoţiei generate de umilinţa cozilor de la secţiile de vot din străinătate.

Ştiri pe aceeaşi temă

Diferenţa a fost făcută de cei care au stat acasă în turul întâi şi pe care aroganţa autorităţilor i-a determinat să iasă la vot în turul doi, dintr-un extraordinar sentiment de solidaritate cu cei care au aşteptat ore în şir în frig ca să voteze, susţin specialiştii.

Reţelele sociale şi-au dovedit încă o dată influenţa tot mai mare având şi ele rolul lor pentru mobilizarea românilor, mobilizare care a reuşit să răstoarne toate pronosticurile privind prezenţa la urne şi a făcut ca votul să devină viral. În felul acesta, românii din ţară au aflat imediat ce se întâmplă cu semenii lor din diaspora şi s-au solidarizat pe loc.

Mircea Kivu: „Diaspora s-a maturizat”

Sociologul Mircea Kivu a analizat pentru „Adevărul” votul din turul doi al alegerilor prezidenţiale. Concluzia sa este că efectul viral al votului în străinătate a cântărit decisiv în
ecuaţia alegerilor. 

La asta a contribuit şi evoluţia disporei româneşti, văzută de Mircea Kivu ca pe „un copil care a crescut şi s-a maturizat”. 

„În turul doi a fost vorba de un efect viral. Oamenii s-au înfuriat pur şi simplu după ce au văzut că se încearcă să li se limiteze dreptul de a vota. Avem tendinţa să operăm cu ceea ce ştiam mai demult despre diaspora. Este ca un copil care creşte sub ochii noştri şi nu realizăm că s-a maturizat. Imaginea tradiţională era aceea că diaspora română nu este ca cea ungurească. Acum este clar că sunt nişte legături puternice cu ţara. Am văzut organizaţii ale românilor din străinătate care sunt foarte puternice, foarte active şi se implică în viaţa comunităţii. Acum, românii din diaspora nu se mai limitează la a câştiga bani şi de a-i trimite acasă, se implică în viaţa publică”, a explicat Mircea Kivu.


Sociologul a explicat şi interesul foarte crescut pentru vot al românilor din ţară. Potrivit acestuia,  aroganţa guvernanţilor a creat sentimentul de solidaritate care a reuşit să-i scoată la vot pe cei nehotărâţi.

”În ţară, a fost o reacţie celei similare din 2004, când s-a manifestat un fel de atitudine de cotropitor din partea partidului aflat ca şi acum la guvernare, care părea că o să câştige totul. Aveau majoritate confortabilă în parlament, aveau toate pârghiile şi se foloseau de ele. Oamenii s-au revoltat din cauza asta. Această aroganţă şi folosire discreţionară a forţei statului s-a manifestat în raport cu diaspora. A fost un triş elementar, o încercare de găinărie, au vrut să ciupească 100.000 de voturi. Se poate spune că au pierdut pe mâna lor. Cei care au venit în plus faţă de turul întâi, cei 10%, au făcut diferenţa”, a explicat Mircea Kivu.

Antonio Momoc: „Factorul emoţional a avut un rol decisiv”

Sentimentele de frustrarea şi sfidarea pe care le-au simţit românii din partea autorităţilor, amplificate cu ajutorul reţelelor sociale, au contribuit decisiv la mobilizarea românilor la vot, crede şi analistul politic Antonio Momoc.

”Între cele două tururi de scrutin s-a produs o concentrare a românilor din ţară şi din diaspora pe comunicarea problemei pe care autorităţile nu au rezolvat-o. Concentrarea problemei era suplimentarea secţiilor de vot, iar canalele unde s-a discutat fundamental au fost reţelele sociale. Această concentrare masivă a făcut posibilă rostogolirea problemei, i s-a dat o valoare şi mai mare, a creat foarte multă empatie şi emoţie. Asta în condiţiile în care în ţară autorităţile au ignorat problema. Ăsta a fost unul dintre elementele fundamentale care au răsturnat situaţia în al doilea tur de scrutin”, a arătat Antonio Momoc.

Analistul a comparat situaţia de acum cu cea din 2009. Şi atunci românii din diaspora au fost umiliţi în faţa secţiilor de votare. Diferenţa a fost făcută însă de reţelele sociale.

”Scânteia nu s-ar fi aprins dacă instituţiile statului ar fi funcţionat. Această energie ar fi rămas latentă. Aşa s-a întâmplat şi în 2009, când, la fel, românii din diaspora au fost nevoiţi să stea la cozi, să completeze acele declaraţii pe proprie răspundere... Diferenţa constă în faptul că atunci lipsea social media. Facebook a apărut  în 2004, dar în 2009 aveau conturi doar vreo 270.000 de români. Or, acum sunt peste şapte milioane. Cu ajutorul reţelelor sociale, oamenii au comunicat, s-au mobilizat. Aşa poate începe o revoluţie...”, a arătat analistul. 

Psihologia maselor

Sociologul Marian Preda, decanul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii din Bucureşti, susţine că evenimentele de duminică arată schimbări importante în generaţiile de alegători români.

„Populaţia a reacţionat din nou pozitiv. E o zonă a psihologiei maselor la români care e aproape miraculoasă. În ciuda conspiraţiei dintre oamenii politici şi dintre politică şi o parte a mass media, populaţia are resurse să se trezească. E un moment de cotitură şi o dovadă clară că există o majoritate activă, pozitivă, conştientă de drepturile democratice, care poate fi activată oricând“, este de părere Preda.

Sociologul a explicat şi ce a dus la această amplă mobilizare atât în ţară, cât mai ales în diaspora.

„S-a creat în ultimii ani un val al persoanelor nemulţumite şi de stânga, şi de dreapta, care s-au activat nu de partea lui Iohannis, ci emoţional pentru a apăra lucruri ce ţin de România, de viitor. Vorbim de români din mediul urban, tineri, cu studii superioare din ţară şi din străinătate, care au experimentat societatea occidentală, exact cei care au ieşit în stradă şi au stat la coadă să voteze în diaspora şi care au ajuns să-i influenţeze şi pe părinţii lor. Iar miza alegerilor erau tocmai aceşti nehotărâţi“, spune Preda. Determinarea lor a fost amplificată şi de „îngrijorarea vizavi de lupta anticorupţie, de furt şi de pericolul amnistierii politicienilor condamnaţi“, de activitatea intensă pe reţelele de socializare, mai ales a candidaţilor de dreapta, dar şi de „decizia tactică greşită a lui Ponta“ de a nu mări numărul secţiilor de vot din diasporă, a adăugat acesta.

Teoria spiralei tăcerii din psihologia maselor, despre tendinţa de creştere a celui care vine din urmă pe fondul activării celor tăcuţi, explică sociologul, a funcţionat perfect acum.

„Mulţi dintre votanţii lui Victor Ponta din turul I, din zone consacrate, precum Oltenia sau Moldova, au votat în turul II cu Klaus Iohannis, tocmai pentru că au văzut manifestaţiile din ţară şi din străinătate, că există o masă critică, că au cu cine să se asocieze. Ei sunt cei care nici nu au răspuns la ieşirea de la vot şi de aici diferenţa mare între exit poll-uri şi procentele oficiale finale“, este de părere Preda. „A fost un vot antisistem clar, împotriva sistemului vechi, iar Iohannis a venit cu un alt fel de figură, puţin legată de politica activă de la Bucureşti şi a preferat să nu intre în păruiala dâmboviţeană“, a conchis sociologul.

Tinerii, conştienţi de puterea lor

Mihai Dragoş, preşedintele Consiliului Tineretului din România, federaţie care a avut şi o campanie de încurajare a tinerilor la vot, spune că prezenţa masivă de la turul II al este un semnal prin care aceştia au arătat că sunt conştienţi de puterea pe care o au, ca parte din societatea civilă.

„După evenimentele sociale din ultimii doi ani, oamenii au devenit mai puternici şi nu mai cred că sunt controlaţi. Mobilizarea a fost autentică, indiferent ce ipoteze au lansat alţii. Există în special din partea tinerilor o dorinţă de schimbare a modului în care se face politică şi i-a scos la vot tocmai convingerea că pot schimba majorităţi care păreau deja create, dar şi toate acuzele la adresa lor: că nu se implică, că sunt generaţia pierdută. Deci nu a fost un vot către un candidat sau altul, ci unul pentru schimbare“, a declarat Dragoş.

„E şi un semnal pentru toţi politicienii că riscă să-şi piardă uşor majoritatea, că atât societatea civilă, cât şi tinerii sunt atenţi la politica din România şi nu doar că sesizează, dar şi penalizează derapajele, aşa cum a fost votul în diaspora“, a adăugat acesta.

„Bravo România, bravo români!“

Sebastian Burduja, preşedinte al Fundaţiei CAESAR ŞI preşedintele fondator al Ligii Studenţilor Români din Străinătate (LSRS), cei care au militat pentru dreptul la vot în diasporă, spune că „16 noiembrie 2014 va rămâne în istorie ca o zi importantă pentru democraţia românească“, o zi în care „cetăţenii României au demonstrat ţării şi lumii întregi că înţeleg drepturile şi îşi asumă responsabilităţile care le revin“.

„Cetăţenii României au transmis un semnal cât se poate de clar că putem merge înainte doar implicându-ne activ şi ţinând clasa politică responsabilă pentru acţiunile sale. În numele celor peste 9.000 de membri ai LSRS din peste 55 de ţări ale lumii, lansăm un apel de maximă seriozitate: România are acum şansa reală de a intra pe un nou drum al democraţiei autentice, al dezvoltării şi al demnităţii. Să nu o irosim! Victoria de duminică aparţine cetăţenilor români, care au demonstrat că sunt interesaţi de viitorul ţării oriunde s-ar afla, însă responsabilitatea este atât a lor, cât şi a celor mandataţi să urmărească acest drum. Munca de abia acum începe. Bravo România, bravo români!“, este de părere Dan Nichita, actualul preşedinte al LSRS. 

„DiasporaVoteaza” a dominat internetul

“Împreună, am câştigat bătălia aici, pe Facebook!”, scria Klaus Iohannis pe Facebook, duminică după-amiază. “Vă mulţumesc pentru această victorie! Sunteţi acum cea mai mare comunitate formată în jurul unui om politic din mediul online! Împreună, atât de mulţi şi de puternici, suntem de neînvins!”, mai scria Iohannis, după ce a depăşit pragul de 700.000 de like-uri pe Facebook.

Turul II al alegerilor prezidenţiale a fost comentat intens pe aceastăp reţea de socializare. Faţă de primul tur, românii din străinătate s-au mobilizat mai bine şi pe internet. Cei 7,2 milioane de utilizatori de Facebook din România au fost o forţă.

Alegătorii din străinătate s-au grupat în jurul hashtag-ului „#DiasporaVoteaza”. Astfel, de la ora 7 dimineaţa, când s-au deschis secţiile de votare, au apărut imagini din toată lumea. Peste o mie de mesaje au fost publicate pe acest hashtag. Cele mai multe actualizări au fost din Londra şi Paris, unde se formaseră deja cozi uriaşe încă de la primele ore.

Însă „#DiasporaVoteaza” a adus veşti şi de la românii din Chişinău, Sofia, Viena, Paris, Munchen, Bonn, Copenhaga, Londra, Lisabona, Washington, New York sau Boston.

Faţă de primul tur, s-a constatat o ieşire din aşa-zisă spirală a opiniei online (“bula Facebook”). Românii au organizat campanii pentru a-şi convinge prietenii care voiau să voteze cu Ponta să nu o facă. Ei s-au folosit de hashtag-ul „#NuPonta”.

Potrivit lui Ionuţ Oprea, specialist online, „internetul a trebuit folosit însă în mod activ, ne-am dat seama cu toţii că nu e suficient să vorbim între noi, ci să ne facem mouse-ul pâlnie şi să ne facem vocea auzită dincolo de cercul nostru de prieteni”.
Oprea spune că nu există o separare virtual/real, ci că viaţa e la fel de reală şi în stradă, dar şi pe internet.

În plus, în dimineaţa votului, românii au putut observa o notificare din partea Facebook, pe desktop sau mobil, care-i invita să spună dacă merg la vot în turul II. În momentul în care utilizatorul dădea click pe eveniment, distribuia automat acţiunea pe profilul personal.

citeste totul despre: