Românii plătesc răfuielile de la „Sexy Club“!

Magistraţii bucureşteni i-au acordat daune morale lui Gheorghe Aliuţă, un controversat personaj implicat în scandaluri răsunătoare în anii ’90. Fost şef de sală al restaurantului „Sexy Club“ din Capitală, Gheorghe Aliuţă ar putea încasa 25.000 de euro de la statul român, după ce magistraţii au decis despăgubirea lui.

Ştiri pe aceeaşi temă

Gheorghe Aliuţă este pe cale să execute statul român. Magistraţii Tribunalului Bucureşti au decis, la începutul acestui an, despăgubirea sa cu 100.000 de lei (aproximativ 25.000 de euro) întrucât ar fi fost arestat pe nedrept în 1997! Decizia a fost atacată de Ministerul Finanţelor la Curtea de Apel Bucureşti, instanţă care va începe mâine dezbaterile în acest caz.

Judecătoarea Ştefania Tuia de la Tribunalul Bucureşti a apreciat că Gheorghe Aliuţă, unul dintre cele mai controversate personaje ale anilor '90, s-a îmbolnăvit ca urmare a arestării sale şi, ca atare, a decis să-i acorde daune morale. Fostul şef de sală de la "Sexy Club" a fost arestat, la 30 septembrie 1997, alături de patronul restaurantului, Constantin Constantin, fiind acuzaţi că, în noaptea de 28 spre 29 aprilie 1995, l-ar fi bătut crunt, cu pumnii şi cu picioarele, pe Vladimir Măgureanu, fost director economic la ziarul „Tineretul Liber", după care i-ar fi luat din buzunar 70.000 de lei vechi, reprezentând banii pentru consumaţie.

Măgureanu refuzase să achite nota de plată pentru că i se păruse exagerat de mare. Aliuţă a fost eliberat la 10 februarie 1998, după ce instanţa a constatat că arestarea lui s-a făcut fără respectarea procedurilor legale. O lună mai târziu, la 13 martie 1998, a scăpat de cătuşe şi patronul de la „Sexy Club", Constantin Constantin, pe motiv că era claustrofob şi avea diabet.

La 11 aprilie 2000, Gheorghe Aliuţă a fost rearestat ca urmare a rămânerii definitive a sentinţei instanţei supreme de condamnare a sa la patru ani şi jumătate de închisoare pentru tâlhărie. Doi ani mai târziu, procurorul general de la acea vreme, Tănase Joiţa, a dispus - prin promovarea unui recurs în anulare - scoaterea de sub urmărire penală a lui Aliuţă pe motiv că nu el ar fi fost autorul faptei! Decizia procurorului general a iscat un scandal de răsunet la vremea respectivă, iar anchetatorii au decis redeschiderea cazului.

Tâlhărie achitată

În 2004, Gheorghe Aliuţă a fost trimis în judecată. Patru ani mai târziu, în mai 2008, Tribunalul Bucureşti a decis achitarea lui şi, întrucât procurorii nu au declarat recurs la această sentinţă, hotărârea a rămas definitivă. Achitarea a venit ca urmare a faptului că Aliuţă nu ar fi fost autorul faptei, fără a fi indicată altă persoană care să fi săvârşit tâlhăria. De asemenea, niciun magistrat din această „odisee" întinsă pe 13 ani nu a fost tras la răspundere.

Între timp, în 2006, Gheorghe Aliuţă obţinuse câştig de cauză şi la CEDO, chiar dacă nu epuizase toate căile de atac din ţară, aşa cum prevede legislaţia. La 11 iulie 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a obligat statul roman să-i acorde lui Aliţă despăgubiri în valoare de 1.200 de euro întrucât nu ar fi avut parte de un proces echitabil, având în vedere durata excesivă a anchetei în care a fost implicat. Decizia CEDO a fost luată cu o opinie separată. Astfel, judecătoarea Fura-Sandstrom a susţinut că durata procedurii în această cauză a fost una acceptabilă.

„Lecţia" lui Nuţu Cămătaru

Durata excesivă a proceselor din România a dus şi la despăgubirea, la CEDO, a lui Nuţu Cămătaru, unul dintre cei mai periculoşi interlopi bucureşteni, eliberat la 9 iunie 2010 după ce a executat o pedeapsă de şase ani de închisoare. Acuzat de săvârşirea unor infracţiuni de o violenţă ieşită din comun, Nuţu Cămătaru a fost despăgubit de CEDO, în februarie 2010, cu 3.200 de euro.

Condamnarea României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului a venit tot ca urmare a faptului că procesul interlopului s-a întins pe o perioadă excesiv de îndelungată. Acuzat în 1994 de tâlhărie în formă continuată, lipsire de liberate, ultraj contra bunurilor moravuri şi alte infracţiuni violente, Nuţu Cămătaru a fost condamnat abia în 2004, întrucât dosarul său a dispărut în 1996, iar reconstituirea actelor de urmărire penală a durat mai bine de patru ani.

„Sexy Club", scandaluri în lanţ

În urma unei încăierări la „Sexy Club", interlopul Ion Titişor, zis Fane Spoitoru, i-a tăiat cu sabia mâna unui poliţist. Anchetatorii au avut în lucru mai multe dosare de prostituţie, zeci de fete reclamând faptul că au fost sechestrate la „Sexy Club" şi obligate să se prostitueze. Scandalurile de la acest club au scos la iveală legăturile periculoase dintre interlopi şi şefi ai Poliţiei Române.

Erorile judiciare, neluate în seamă

În România, niciun magistrat nu a suportat din propriul buzunar daunele acordate pentru greşelile judiciare săvârşite. Conform legii, Ministerul Finanţelor este cel care trebuie să suporte de la bugetul de stat toate cheltuielile pricinuite de erorile magistraţilor. Statul are posibilitatea să introducă o acţiune în regres, prin care să ceară procurorului sau judecătorului din cauza căruia o persoană a fost nedreptăţită în Justiţie să suporte cuantumul despăgubirilor acordate.

Numai că statul poate cere în instanţă magistraţilor să suporte daunele erorilor judiciare doar dacă se dovedeşte că procurorul sau judecătorul din cauza căruia s-a produs nedreptatea a fost de rea-credinţă sau a săvârşit o gravă
neglijenţă, sintagme care însă nu sunt definite în legile penale sau civile româneşti.


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările