Profesorii, bugetarii cu studii superioare cel mai prost plătiţi. Aceştia au protestat în faţa Guvernului
0
Sindicaliştii din Educaţie au protestat ieri în faţa Guvernului, cerând aplicarea integrală a unei legi din 2017. Practic, profesorii şi profesorii debutanţi sunt în continuare printre cel mai prost plătiţi bugetari cu studii superioare.
Un profesor din preuniversitar cu peste 25 de ani de vechime în sistem ar fi trebuit să aibă în 2022 un salariu brut de peste 5.500 de lei, dar el are 3.000. Aceasta pentru că deşi există o lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice încă din 2017, aplicarea ei a fost suspendată în 2020.
„Plata drepturilor prevăzute de Legea nr. 153/2017 pentru domeniul învăţământ a fost eşalonată pe cinci ani. În urma unui acord convenit cu guvernul anterior celui în funcţie s-a stabilit ca finalul aplicării Legii nr. 153 întrucât existau condiţii financiare să fie 1 septembrie 2020. Deşi în bugetul educaţiei la momentul acela, în ianuarie 2020, au fost aceşti bani pentru plata integrală, a venit pandemia, au fost nişte cheltuieli, iar tranşa de plată din 2020 a fost prorogată pentru 2021, iar în 2021 pentru nu se ştie când”, a explicat Cornelia Popa-Stavri, secretarul general al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, FSLI.
Stavri mai spune că în ianuarie 2021, la o întâlnire cu Guvernul li s-a spus sindicaliştilor că urma să se aplice o tranşă din majorarea salarială la 1 mai 2022. „Lucru care nu s-a întâmplat. Am aşteptat o întâlnire cu Guvernul să vedem cum stăm şi care este stadiul aplicării Legii nr. 153, dar, degeaba”, mai spune reprezentantul sindical.
Coeficient sub 1,67 pentru profesori
Nivelul de salarizare din învăţământ este la 1,67 pe o grilă de la coeficientul 1 până la coeficientul 12, acesta din urmă fiind salariul preşedintelui României, ca punct de referinţă. „Atunci când apreciem valoarea muncii din educaţie pentru societate practic el trebuie să ajungă la jumătatea grilei între 1 şi 12. Hai să nu zic 6, jumătate din salariul preşedintelui, dar între 4 şi 5 ar trebui să fie. Or, noi suntem acum la limita de jos a grilei de salarizare în domeniul bugetar”, subliniază secretarul general al FSLI. De exemplu, un subinspector de poliţie sau un medic rezident are un coeficient iniţial de salarizare de 2-3.
În condiţiile în care la nivel oficial se doreşte reformarea întregului sistem de educaţie şi punerea în practică a proiectului România Educată al preşedintelui Iohannis, el însuşi până mai ieri un profesor de şcoală. „Cu cine să facem mobilizarea generală de forţe pentru susţinerea acestui proiect de reformă în învăţământ dacă noi nu reuşim să aplicăm măcar până la 1,67 – pentru că suntem sub acest coeficient pentru că legea nu este aplicată integral? Ca să nu mai spun că între timp această lege a fost aplicată defectuos şi a trebuit să acţionăm în instanţă pentru a ne dobândi nişte drepturi financiare pentru dirigenţie, gradaţie, la salariul de bază în plată. Pentru că noi eram plătiţi având ca bază salariul din decembrie 2016”, mai spune Stavri. Personalul nedidactic este cel mai afectat de neaplicarea legii, adaugă secretarul general al FSLI: „Electricienii, femeile de serviciu au ajuns să câştige între 1.600 şi 1.800 de lei net pe lună. Ne confruntăm cu demisii pe bandă rulantă, în condiţiile în care deja avem un deficit major de personal nedidactic”.
De aceea, sindicaliştii din Educaţie au ieşit ieri, între orele 11.00 şi 13.00, la un protest în faţa Guvernului pentru a-şi cere drepturile în stradă.
Angajaţii INS protestează la birou
Aplicarea neunitară a Legii nr. 153/2017 îi nemulţumeşte şi pe unii angajaţi din administraţie. Începând de luni, 23 mai, salariaţii din Institutul Naţional de Statistică au anunţat că vor protesta zilnic, timp de 15 minute, în pauza de masă, în faţa instituţiilor în care lucrează, pentru că sunt „discriminaţi” în privinţa salariilor, comparativ cu alte categorii de funcţionari din administraţia centrală. „Deşi ar fi trebuit ca începând cu 1 ianuarie 2022 aceşti salariaţi să beneficieze de cuantumul salariilor de bază aferente grilei de salarizare pentru anul 2022, aceştia au, în continuare, veniturile blocate la nivelul anului 2020, ȋn vreme ce alte instituţii aflate în subordinea/coordonarea Secretariatului General al Guvernului, la fel ca şi INS, beneficiază de grilele de salarizare maxime, aferente anului 2022, încă din anul 2017”, se arată într-un comunicat comun al Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţie şi al Sindicatului din Institutul Naţional de Statistică Bucureşti – SINSB.
Simultan cu aceste acţiuni, sindicatul statisticienilor a iniţiat procedura de consultare a membrilor săi în vederea organizării şi a altor forme de protest. Sindicaliştii susţin că, deşi au supus atenţiei Guvernului şi au solicitat de mai multe ori în ultimii ani eliminarea discriminării salariale a angajaţilor din statistică, autorităţile i-au ignorat.
Rata inflaţiei a ajuns în aprilie la un nivel-record – 13,8%
Cîmpeanu: Salariul mediu net pentru profesorul debutant
Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat la un post de televiziune că salariul unui profesor debutant ar trebui să fie cât un salariu mediu net pe economie. „Propunerea mea este să avem un debut de salariu mediu pe economie pentru toţi profesorii la început de carieră. Să înceapă cu salariul mediu pe economie, pentru că altfel şcoala fără profesori nu se poate, iar absolvenţii cei mai buni ai universităţilor nu vor fi atraşi spre cariera didactică, dacă vor avea oferte cu salarii duble sau triple. Salarizarea pentru profesori debutanţi este total nemotivantă, după care ne plângem că nu avem profesori pregătiţi. Voi propune inclusiv la nivel de lege”, a declarat ministrul Educaţiei. Ca nivel de sume, Cîmpeanu a afirmat că ar fi vorba despre 3.650-3.750 de lei, valoarea salariului mediu net pe economie pentru anul 2021. În ianuarie 2022, ministrul susţinea că salariul minim net în Educaţie este de 2.597 de lei pe lună.
Nivelul de salarizare prevăzut de Legea nr. 153/2017
Salariile de bază în învătământul universitar
Se încarcă comentariile...
