Procesul foştilor şefi ai Academiei de Poliţie, acuzaţi de şantajarea unui jurnalist, poate începe

Procesul foştilor şefi ai Academiei de Poliţie, acuzaţi de şantajarea unui jurnalist, poate începe

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis că probele în dosarul foştilor şefi ai Academiei de Poliţie au fost legal administrare, prin urmare judecata poate începe, pe fond. Adrian Iacob şi Petrică Marcoci sunt acuzaţi de DNA că ar fi pus la cale planul de ameninţare a jurnalistei Emilia Şercan.

„Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de inculpaţii Iacob Adrian şi Marcoci Petrică Mihail împotriva încheierii din data de 10 decembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală în dosarul nr.5273/2/2019/a1. (…) Definitivă”, se arată în decizia ÎCCJ.
 
Anterior, Curtea de Apel Bucureşti a luat aceeaşi decizie, însă ea a fost contestată.
 

Emilia Şercan, ameninţată de foştii şefi ai Academiei de Poliţie 

 
În încercarea de a o discredita pe Emilia Şercan, chestorul Adrian Iacob şi comisarul sef Petrică-Mihail Marcoci l-au pus pe Gheorghe-Adrian Bărbulescu să strângă probe compromiţătoare împotriva jurnalistei. Ei ar fi discutat despre acest plan prin intermediul unor aplicaţii criptate, astfel încât conversaţiile lor să nu fie interceptate, potrivit rechizitoriului procurorilor DNA.
 
Jurnalista Emilia Şercan a făcut mai multe investigaţii privind doctorate plagiate la Academia de Poliţie şi a dezvăluit că lucrarea lui Adrian Iacob este plagiată în proporţie de cel puţin 70%.
 
Ulterior au fost demarate anchete la nivelul Ministerului Afacerilor Interne şi a Academiei Poliţiei. „Articolele părţii civile au generat dezbateri publice intense, determinând demararea unor anchete administrative la nivelul Ministerului Afacerilor Interne şi a unor verificări ale comisiei de etică din cadrul Academiei, care ar fi putut avea consecinţe semnificative asupra carierelor celor doi”, se precizează în rechizitoriu.
 
În acest context, Marcoci şi Iacob l-ar fi determinat pe un fost student al unităţii de învăţământ, Bărbulescu Gheorghe Adrian, să-i transmită mesaje de ameninţare Emiliei Şercan, jurnalist de investigaţii, pentru a o constrânge să înceteze investigaţiile jurnalistice care vizau suspiciunile de plagiat din cadrul academiei.
 
Iacob şi Marcoci au profitat de diferenţa de vârstă, gradul profesional, precum şi de recunoştinţa lui Bărbulescu, pentru că după absolvire a fost menţinut în cadrul academiei, şi i-ar fi cerut poliţistului ajutorul.
 
„Profitând de ascendentul pe care i-l dădeau  relaţia de subordonare funcţională, diferenţa de vârstă şi de grad profesional, relaţia personală care se dezvoltase între ei şi recunoştinţa pentru oportunitatea de a continua să activeze în mediul universitar, în cursul lunii martie 2019 Iacob Adrian i-a cerut lui Bărbulescu Gheorghe-Adrian să îl ajute în demersurile care vizau partea civilă. Bărbulescu Gheorghe-Adrian a acceptat, iar în perioada care a urmat, contactele dintre cei doi s-au intensificat semnificativ, (…..). Comunicările dintre cei doi se realizau folosind în mod exclusiv aplicaţii criptate , pentru a evita interceptarea comunicaţiilor”.
 
Iacob şi Marcoci i-ar fi cerut lui Bărbulescu să cumpere mai multe cartele pre-pay şi să îi trimită mesaje de ameninţare jurnalistei.
 
Bărbulescu a acceptat, iar în perioada următoare, contactele dintre el şi Iacob s-au intensificat. Pentru a se proteja, cei doi discutau despre ce urmează să facă pe nişte aplicaţii criptate.
 
„Aceste demersuri au fost determinate de faptul că, în perioada menţionată, persoana vătămată a publicat mai multe articole care vizau în mod direct activitatea Academiei de Poliţie, care ar fi putut avea consecinţe semnificative asupra carierei şi reputaţiei celor doi inculpaţi. După trimiterea mesajelor de ameninţare, inculpaţii au avut mai multe convorbiri cu autorul faptei, folosind aplicaţii telefonice criptate sau prin intermediari, prilej cu care i-au cerut să şteargă toate schimburile anterioare de mesaje, i-au indicat ce să declare organelor de urmărire penală şi l-au asigurat că va primi o pedeapsă uşoară, precum şi că va fi menţinut în cadrul academiei chiar în situaţia unei condamnări”, potrivit rechizitoriului.
 
Marcoci i-ar mai fi cerut ofiţerului Bărbulescu să cumpere două telefoane mobile şi să creeze două conturi de email fictive, în acelaşi scop, însă martorul s-a temut de posibilele repercusiuni şi nu a dat curs solicitării.
 
Adrian Iacob i-a mai cerut iniţial lui Gheorghe-Adrian Bărbulescu să caute pe internet informaţii potenţial compromiţătoare la adresa jurnalistei. Fostul student a găsit mai multe articole de presă care făceau referire la activitatea părţii civile, le-a imprimat şi i le-a predat lui Iacob. În acelaşi timp, ambii ofiţeri i-ar fi promis fostului student că îi vor asigura protecţia pentru a nu fi tras la răspundere penală.
 
„Ambii ofiţeri superiori au avut mai multe discuţii cu Bărbulescu Gheorghe-Adrian, atât împreună cât şi separat, prilej cu care l-au asigurat că nu va putea fi depistat de organele de urmărire penală”.
 

Ofiţerii Academiei de Poliţie, trimişi în judecată de DNA

 
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus trimiterea în judecată, în anul 2019, a fostului rector al Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, Adrian Iacob, dar şi a fostului prorector, Petrică-Mihail Marcoci, fiecare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de instigare la şantaj. Potrivit anchetatorilor, cei doi l-au determinat pe fostul student Bărbulescu Gheorghe Adrian, să o ameninţe pe jurnalista Emilia Şercan care ancheta mai multe cazuri de doctorate plagiate de la Academia de Poliţie.
 
În timp ce foştii şefi ai Academiei au negat acuzaţiile, Bărbulescu Gheorghe-Adrian şi-a recunoscut faptele şi a pledat ca vinovat. În decembrie 2019, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat, în primă instanţă pe Bărbulescu Adrian la un an de închisoare cu amânarea executării.
 

Emilia Şercan, ameninţată cu moartea

 
„Luni seara, la ora 21,05, am primit un mesaj de ameninţare cu moartea. Mesajul vine în contextul în care de trei săptămâni public în mod constant informaţii despre tezele de doctorat plagiate de la Academia de Poliţie, instituţie aflată în subordinea Ministerului de Interne, iar alte materiale erau în pregătire.(…)
 
Am încercat să îmi explic de de am primit aceste ameninţări: dezvăluirile legate despre Academia de Poliţie, aşa cum am scris în penultima mea anchetă publicată pe PressOne, riscă să lase instituţia fără o bună parte dintre profesorii care au doctoratele susţinute acolo şi care, cel mai probabil, sunt şi ele plagiate. Pentru un profesor, o teză de doctorat plagiată înseamnă încheierea carierei academice.
 
Am depus chiar luni noaptea plângere la Poliţia Capitalei şi sper că poliţiştii îşi vor face treaba, iar cel sau cei care au recurs la ameninţări vor fi prinşi cât mai repede. Ministrul de Interne şi şeful IGPR au fost informaţi despre ameninţările pe care le-am primit”, a scris jurnalista pe pagina sa de Facebook, acum aproximativ 5 luni.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările