Şantaj la CSM. Şeful Inspecţiei Judiciare, protejat prin boicotarea şedinţei

Şantaj la CSM. Şeful Inspecţiei Judiciare, protejat prin boicotarea şedinţei

Consiliul Superior al Magistraturii va dezbate, miercuri, cererile de pensionare a 45 de magistraţi. FOTO Eduard Enea

Scandal fără precendent în sânul CSM. Mai mulţi judecători, membri ai forului, au refuzat să participe la şedinţa de plen, acuzând că se încearcă demiterea şefului Inspecţiei Judiciare. CSM urma să ia în discuţie, printre altele, raportul privind auditul făcut la Inspecţia Judiciară, concluziile acestuia nefiind favorabile.

Ştiri pe aceeaşi temă

Prima şedinţă a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), după vacanţă, s-a lăsat cu un imens scandal. Plenul CSM ar fi trebuit să analizeze, miercuri, raportul auditului extern al managementului Inspecţiei Judiciare (IJ), efectuat de o firmă specializată. Pe baza acestui raport putea fi dispusă o eventuală revocare a inspectorului şef, Lucian Netejoru, deoarece concluziile raportului se pare că sunt defavorabile managementului IJ.

Lucian Netejoru a scăpat. Asta pentru că mai mulţi judecători, membri ai CSM, au boicotat şedinţa refuzând să participe la şedinţa de plen. Iar din lipsă de cvorum, şedinţa s-a anulat. Anterior, avusese loc şedinţa Secţiei pentru judecători a CSM, care a avut cvorum. De altfel, patru dintre judecătoarele care au absentat - Simona Marcu, Nicoleta Ţînţ, Mirela Oprina şi Lia Savonea - au condiţionat participarea la şedinţă de scoaterea punctului de pe ordinea de zi referitor la votarea raportului de audit privind activitatea IJ.

De la şedinţa CSM a lipsit chiar şi preşedintele Curţii Supreme, Cristina Tarcea, membru de drept al CSM.

În apărarea unui „principiu”

Judecătoarele care au forţat anularea şedinţei CSM prin lipsă de cvorum şi-au justificat atitudinea prin faptul că au vrut „să apere un principiu”.

„În şedinţa Comisiei nr.1 ale cărei lucrări s-au desfăşurat în data de 29 august 2017 s-a refuzat, în majoritate, să se acorde Inspecţiei Judiciare amânarea solicitată cu scopul de a pune la dispoziţia Consiliului un raport complet privind stadiul implementării recomandărilor raportului de audit, fiind exprimată neechivoc intenţia de a pune în discuţia Plenului revocarea conducerii Inspecţiei Judiciare ca urmare a raportului de audit, dar şi a altor împrejurări de fapt exterioare acestuia. (...) Ne-am asumat această poziţie pentru a apăra un principiu, chiar dacă suntem conştienţi de faptul că atitudinea noastră poate fi de natură să aducă atingere interesului unor persoane”, se arată într-un document, semnat, alături de Simona Marcu, Nicoleta Ţînţ, Mirela Oprina şi Lia Savonea, şi de preşedinta Curţii Supreme, Cristina Tarcea.

Cei cinci magistraţi au arătat că articolul 41 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, precum şi numeroase decizii ale Curţii Constituţionale obligă la respectarea dreptului la apărare al oricărei persoane vizate de o procedură de revocare, cu atât mai mult cu cât este vorba de funcţii de conducere obţinute prin parcurgerea unor proceduri de concurs.

O presiune de neacceptat

În replică, alţi opt membri ai CSM - judecătorii Andrea Annamaria Chiş, Mihai Bogdan Mateescu şi Mihai Andrei Bălan, precum şi procurorii Codruţ Olaru, Cristian Mihai Ban, Florin Deac, Nicolae Andrei Solomon şi Tatiana Toader, au criticat decizia „disidenţilor”.

În opinia acestora, refuzul este unul „grav”, deoarece obligaţia de participare la şedinţă este prevăzută de lege. „Refuzul de participare la orice şedinţă pentru a determina amânarea acesteia pentru lipsă de cvorum până când se va lua o decizie în sensul dorit de o minoritate reprezintă o presiune de neacceptat în oricare instituţie oficială de tip colegial, constituind un precedent deosebit de periculos pentru buna funcţionare a acesteia”, afirmă cei opt membri ai CSM.

Membru CSM: Nu răspund la condiţionări

Separat, judecătorul Bogdan Mateescu a declarat că regretă alegerea colegelor care au lipsit, precizând că nu răspunde la condiţionări de acest gen, iar propunerile se discută şi se dezbat în plen. „Trebuie să îmi manifest regretul pentru alegerea colegelor noastre, care, deşi au fost la Secţia pentru judecători, nu s-au prezentat în plen. Eu nu o să răspund niciodată la condiţionări de acest gen. CSM este un for colegial care ia deciziile în plen sau în secţii. Aşa cum s-a discutat miercuri în Comisia numărul 1 şi ale cărei discuţii au fost înregistrate, propunerile fiecărui membru se analizează şi se dezbat în plen, pentru că nu discutăm despre o hotărâre a minorităţii faţă de majoritate şi nici invers”, a declarat Mateescu.

Ce ar fi trebuit să analizeze plenul CSM

Pe ordinea de zi a plenului CSM erau subiecte importante, precum cererile a 45 de magistraţi de a se pensiona, solicitarea a doi judecători de reîncadrare pe funcţii pentru a cumula pensia cu salariul, raportul privind auditul făcut la Inspecţia Judiciară, precum şi contestaţiile procurorilor Doru Ţuluş şi Mihaela Iorga la deciziile de revocare din DNA.

Printre cei care 45 de magistraţi care solicită pensionarea se numără judecătorul Emanuel Albu de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cel care a decis definitiv, în 2011, că omul de afaceri Dan Voiculescu a colaborat cu Securitatea sub pseudonimul ”Felix”, precum şi judecătoarea Lidia Barac de la Curtea de Apel Timişoara, fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei în mandatul lui Cătălin Predoiu, dar şi un procuror de la DNA şi un altul de la DIICOT.

Concluziile auditului de la Inspecţia Judiciară

Inspecţia Judiciară a publicat pe site-ul instituţiei raportul de audit extern, întocmit de compania Deloitte Touche Tohmatsu Limited (DTTL), privind managementul IJ în anul 2016.

„Strategia pe termen mediu şi lung a DIJ (Direcţiei de Inspecţie Judiciară) definită în anul 2015 nu este transpusă în obiective şi indicatori măsurabili. În data de 10.01.2017 a fost întocmită «Strategia de eficientizare a Direcţiei de inspecţie judiciară pentru judecători» cu obiective pe termen mediu şi lung, dar indicatorii de performanţă, privind îndeplinirea obiectivelor specifice ale Direcţiei de Inspecţie Judiciară pentru judecători, nu sunt în toate cazurile măsurabile şi cuantificabile”, se arată în concluziile raportului.

În plus, în document se precizează că există anumite zone lacunare, fie în partea de definire a procedurii, fie în partea de aplicare a procedurilor, în ceea ce priveşte alocarea coordonatorilor de echipă sau a formalizării strategiei de efectuare a verificărilor stabilită de coordonatorul echipei. „Procedurile operaţionale aferente tipologiei de lucrări specifice direcţiilor de Inspecţie nu precizează opţiunea de a solicita informaţii de la instanţele sau parchetele vizate prin canale alternative solicitărilor scrise. Structura organizatorică curentă a IJ incorporează în cadrul Direcţiei Economice şi Administrative şi atribuţii de Resurse Umane, gestionate de o singură persoană, ceea ce conduce la supraîncărcarea angajatului responsabil pentru realizarea tuturor activităţilor de resurse umane”, se mai arată în raportul firmei de audit.

Controlul la DNA

Ultima activitate a Inspecţiei Judiciare a vizat controlul DNA. Inspecţia Judiciară a demarat, în 17 iulie, verificările la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ca urmare a solicitării ministrului Justiţiei privind verificarea eficienţei manageriale de la DNA şi Parchetul General. Verificările la DNA s-au încheiat săptămâna trecută iar, până în 15 septembrie, inspectorii vor redacta concluziile, astfel încât raportul să ajungă în plenul CSM până în 6 octombrie.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările