CSM a amânat, la propunerea ministrului Toader, discuţiile privind atacurile la adresa justiţiei. „O problemă care nu poate fi discutată la foc automat”

CSM a amânat, la propunerea ministrului Toader, discuţiile privind atacurile la adresa justiţiei. „O problemă care nu poate fi discutată la foc automat”

Cristina Tarcea FOTO David Muntean

Magistraţi de la instanţe din toată ţara au transmis Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) o adresă prin care spun că îşi însuşesc cererea de apărare a independenţei sistemului judiciar formulată luni în urma atacurilor la adresa justiţiei de la mitingul PSD şi în urma declaraţiilor lui Liviu Dragnea, iar ordinea de zi a şedinţei CSM a fost suplimentată cu acest punct. Dezbaterile au fost amânate la propunerea ministrului Tudorel Toader.

Ştiri pe aceeaşi temă

UPDATE CSM a amânat, la propunerea ministrului Justiţiei, discuţiile privind atacurile la adresa justiţiei. 

Magistraţi de la instanţe din toată ţara au transmis Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) o adresă prin care spun că îşi însuşesc cererea de apărare a independenţei sistemului judiciar formulată luni de Forumul Judecătorilor în urma atacurilor la adresa justiţiei de la mitingul PSD şi în urma declaraţiilor lui Liviu Dragnea, iar ordinea de zi a şedinţei CSM a fost suplimentată cu acest punct, însă au fost amânate dezbaterile, la propunerea ministrului Justiţiei, Tudorel Toader. 

El a susţinut că este o problemă foarte importantă, care nu trebuie discutată "la foc automat", ci trebuie pregătită în prealabil şi discutată într-o şedinţă pe care CSM urmează să o stabilească pe acestă temă. Ministrul Justiţiei a mai susţinut că în ceea ce priveşte echilibrul puterilor în stat există "o tentaţie" a fiecăreia de "a se extinde", iar drept dovadă stau conflictele de natură constituţională cu care a fost sesizată CCR, astfel că este necesară o discuţie "riguroasă" cu privire la declaraţiile unor politicieni la adresa justiţiei.

Cristina Tarcea, preşedintele Curţii Supreme, despre modificarea Codurilor penale: „Sunt multe chestiuni discutabile”

Şefa ICCJ a declarat că deşi în ceea ce priveşte procesul de modificare a Codurilor penale sunt multe chestiuni discutabile, în acest moment procedura de legiferare nu este încă încheiată.

"Potrivit dispoziţiilor legale în vigoare şi acum, atunci când unul dintre membrii completului este în imposibilitate de prezentare, va semna, după caz, preşedintele completului, preşedintele instanţei. Am văzut şi eu procesul legislativ, sunt multe chestiuni discutabile, dar trebuie să plecam de la premisa că aceasta este o primă formă, urmează ca procedura de legiferare să fie continuată. Noi, atunci când am simţit că anumite dispoziţii legale nu sunt în conformitate cu dispoziţiile constituţionale sau nu sunt coroborate cu alte texte de lege, am făcut observaţii şi scrise, aşteptăm să vedem acum forma finală de la ultima Cameră şi vom acţiona în consecinţă", a spus Tarcea, la sediul Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit Agerpres.

Ea a precizat că trebuie aşteptată forma finală a proiectului şi a dat exemplul modificărilor la Codul de procedură civilă.

"Am înţeles şi eu că este introdus un nou motiv de revizuire, dar vreau să vă reamintesc faptul că anul trecut a existat o modificare similară, în Codul de procedură civilă, în care se intenţiona revizuirea tuturor hotărârilor pronunţate înainte de intrarea în vigoare a propunerilor legislative. Acel proiect de lege a fost atacat la Curtea Constituţională, de Înalta Curte, iar Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale aceste dispoziţii legale. Prin urmare, avem un precedent", a mai spus Tarcea.

Preşedintele ÎCCJ consideră că există riscul unui impact negativ în cazul în care s-ar introduce o prevedere prin care să poată fi revizuite hotărârile rămase definitive.

"Există riscul unui impact negativ, pentru că dacă s-ar accepta ideea că pot fi revizuite toate hotărârile pronunţate înainte de intrarea în vigoare a unei noi legi, vă daţi seama ce ar însemna aceasta asupra volumului de activitate. Toată lumea îşi va exercita dreptul la revizuire şi vor fi atacate toate hotărârile pronunţate de la intrarea în vigoare a Constituţiei şi până acum, ceea ce cred că e un dezastru din toate punctele de vedere, ca să nu mai vorbim de faptul că este subminată ideea de stabilitate a hotărârilor juridice", a afirmat Tarcea. 

Peste 1000 de magistraţi cer CSM să apere independenţa justiţiei, după ”atacurile fără precedent” ale PSD

Magistraţii au solicitat joi suplimentarea ordinii de zi a şedinţei plenului Consiliului Superior al Magistraturii din data de 14 iunie 2018 cu cererea de apărare a independenţei sistemului judiciar formulată de Asociaţia Forumul Judecătorilor din România.

Ei protestează faţă de atacurile recente ale reprezentanţilor  puterii legislative şi ai puterii executive, ”materializate în discursurile unor lideri politici din data de 9 iunie 2018, respectiv data de 10 iunie 2018.”

Magistraţii solicită CSM să acţioneze ”în calitate de garant al independenţei justiţiei, pentru a stopa atacurile fără precedent la adresa judecătorilor şi procurorilor.”

Judecătorul Andreea Chiş (CSM): Susţin solicitarea de apărare a independenţei justiţiei faţă de un atac fără precedent

Judecătoarea Andreea Chiş a afirmat joi, în plenul Consiliului Superior al Magistraturii, că susţine solicitările de apărare a independenţei sistemului judiciar formulate de asociaţiile profesionale ale magistraţilor, după afirmaţiile făcute la mitingul PSD-ALDE din 9 iunie şi într-o emisiune TV la care a participat preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea.

"Ar trebui să luăm în discuţie (...) solicitarea unor asociaţii profesionale de apărare a independenţei sistemului judiciar faţă de cele afirmate la un miting care a avut loc sâmbătă şi la o emisiune televizată în care s-au făcut afirmaţii de către o persoană care face parte din legislativ la adresa procurorilor şi ameninţări directe în ceea ce priveşte instrumentarea unui dosar. (...) Eu susţin categoric solicitarea tuturor asociaţiilor profesionale (...), care solicită apărarea independenţei sistemului judiciar faţă de un atac fără precedent, în opinia mea. Eu nu am mai întâlnit un limbaj atât de virulent şi atât de generalizat", a declarat Andreea Chiş, membru CSM.

Tudorel Toader: E o problemă importantă, ce va fi dezbătută cu argumente în CSM

Ministrul Justiţie a comentat cererea magistraţilor de apărarea a independenţei justiţiei afirmând că astăzi au fost primite materialele, şi că speţa urmează să fie dezbătută cu argumente într-o viitoare şedinţă a CSM.

„Este o problemă de fond, de delimitare a puterilor statutlui, iar ea trebuie privită din perspectiva celor trei puteri, nu doar din perspectiva unei singure puteri. Există o tentaţie a puterii de a se extinde. Astăzi am primit materialele, şi e bine să avem un timp de reflecţie, şi sunt sigur că în cel mai scurt timp va exista o şedinţă a CSM pentru a discuta serios, cu argumente”, a spus ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.

Victor Alistar (CSM): Nu ştiu dacă este de interes să facem un scut pentru câteva cazuri izolate

Victor Alistar, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a declarat la rândul său, cu privire la cererea de apărare a independenţei sistemului judiciar, semnată de peste 1.000 de magistraţi, că nu este sigur dacă ar fi de interes pentru sistemul judiciar ca membrii CSM să facă "un scut pentru câteva cazuri izolate".

"Dreptul societăţii de a critica orice componentă a statului atunci când societatea consideră că acea componentă a greşit este un drept esenţial. Nu ştiu sigur dacă este de interes pentru sistemul judiciar să facem un scut pentru câteva cazuri izolate, sau să intrăm într-o polemică cu dreptul societăţii de a-şi spune părerea cu privire la administraţie, la Guvern, la Justiţie sau la altceva. Am risca să intrăm într-o dezbatere politizată şi nu ştiu dacă este chiar sănătos şi util pentru toţi colegii dumneavoastră judecători şi procurori care îşi fac zilnic datoria cu respectarea legii. Aceste petiţii in corpore, dacă ne ducem să vedem care e subiectul discuţiei, pot să aducă mai mult rău decât bine", a afirmat Alistar, în cadrul şedinţei de plen a CSM, citat de Agerpres.

Acesta a declarat şi că în orice sistem juridic există erori judiciare, iar societatea are dreptul să critice dacă statul greşeşte, sau comite un abuz, indiferent că este vorba de administraţia publică, legislativ sau puterea judecătorească.

"Dacă mesajele sunt de solidarizare cu excepţiile care se întâmplă în orice sistem de drept, în care există erori judiciare, riscăm să se înţeleagă că toată lumea, tot corpul profesional se raliază pe acele lucruri - or tocmai asta înseamnă apărarea credibilităţii profesiei - să facem diferenţa între majoritate şi elementele minoritare", a arătat Victor Alistar.

Judecătorul Mihai Bălan (CSM): Afirmaţiile lui Liviu Dragnea reprezintă o ameninţare


Judecătorul Mihai Bălan, a declarat în cadrul şedinţei CSM de joi că afirmaţiile lui Liviu Dragnea despre brigăzile albe reprezintă, în fapt, o aluzie la celebrele ”brigăzi roşii” din Italia anilor 70, o grupare teroristă specializată în uciderea şi intimidarea magistraţilor.

„Am observat în repetate rânduri că, ori de câte ori formulăm vreo critică la adresa celorlalte puteri sau în legătură cu legile justiţiei sau cu codurile cu privire la care suntem chemaţi să răspundem, se asociază această afirmaţie a noastră cu politicul şi se se spune că are caracter politic. Mie mi se pare extrem de grav să spui că într-o astfel de situaţie, dacă am reacţiona ca şi Consiliu pentru apărarea independenţei sistemului judiciar, ne-am angaja într-o discuţie politică.Este vorba de nişte afirmaţii foarte grave care depăşesc acel limbaj, care din păcate, l-am acceptat prea mult şi se transformă în nişte ameninţări”, a declarat Mihai Bălan.

„S-a facut o referire la niste brigăzi albe care vor merge pana la capăt. Poate pentru cei care erau prezenţi la miting nu s-a înţeles foarte bine ce e cu aceste brigăzi alte, dar cei care au înţeles aluzia este vorba despre acele brigăzi roşii din Italia, care au acţionat din 1970, o grupare teroristă care a avut ca principal obiect de activitate intimidarea şi asasinarea judecătorilor, procurorilor, poliţiştilor, care se ocupau de cazurile de corupţie din Italia. Aceste afirmaţii cred că depăşesc orice limită! Dacă nici acum CSM nu constată că s-a depăşit orice limită şi că ar trebui să revenim pe făgaşul normal (...) cred că este foarte, foarte grav”, a declarat Mihai Bălan, în plenul CSM.

Scrisoarea magistraţilor, în care prezintă motivele pentru care au formulat cererea către CSM:

„La data de 9 iunie 2018 a avut loc mitingul organizat de Partidul Social Democrat, intitulat „STOP ABUZURILOR DIN JUSTIŢIE”.

În acest cadru, Preşedintele Camerei Deputaţilor, domnul Liviu Nicolae Dragnea, a făcut următoarele afirmaţii1:

”Au trecut 3 ani şi jumătate de când regimul Băsescu, cel care a construit acest sistem a plecat. Însă instrumentele au rămas. Să le luăm pe rând. Procurorii corupţi au rămas. I-aţi văzut la televizor fabricând dosare, ameninţând martori. Şefa DNA a rămas. Aţi auzit cerând procurorilor capete mari. Aţi văzut-o anchetând Guvernul. Aţi văzut-o arestând şi umilind zeci de oameni, care după aceea au fost eliberaţi.”

„Staliniştii securişti vor să ne transforme pe toţi într-un popor de denunţători, suntem şantajaţi să depunem denunţuri împotriva rudelor, prietenilor, a unor oameni pe care nu i-am văzut niciodată. E un plan odios de dezbinare a societăţii româneşti, de insinuare a terorii că oricine oricând poate fi luat, că oricine poate fi transformat in suspect. S-a mers mult prea departe, delaţiunea ajunge să ţină loc de probe, întreaga societate devine prizoniera terorii.”

”Ce ar trebui să facem noi, să stăm cu mâinile în sân? Să-i lăsăm să îşi bată joc de ţara asta? Să tremurăm de frica lor? Să nu mai creştem pensiile şi salariile? Să lăsăm Justiţia aşa cum a aranjat-o Macovei? Nu mai putem accepta aceste lucruri. Trebuie să spunem stop, gata cu abuzurile, cu denunţurile, cu securitatea, cu anchetele de tip sovietic, cu poliţia politică.”

”Am fost întrebat de ce am ales culoarea alb. Albul simbolizează curăţenia şi noi asta facem. Curăţăm ţara de mizeria împrăştiată de aceşti şobolani. Mi-a spus cineva că parcă suntem brigăzile albe. Suntem şi brigăzile albe dacă e cazul. Am tot crezut că vor înţelege, că nu va trebui să ducem această luptă şi în stradă. Le-am cerut mereu să nu mai incite la proteste, să nu mai manipuleze oamenii pentru a apăra acest sistem corupt, odios, toxic. Dacă nu vor înţelege că regimul lor s-a sfârşit şi vor continua să-şi bată joc de drepturile si libertatile acestui popor, vom veni mai mulţi şi nu vom mai pleca! Mergem până la capăt!”.

Cu acelaşi prilej, Preşedintele Senatului, domnul Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu, a făcut următoarele afirmaţii:

“Ne luptăm cu un fenomen care ameninţă independenţa noastră: statul paralel omniprezent, in economie, politică, mass media şi justiţie. Speranţele noastre că democraţia s-a instalat definitiv nu sunt îndeplinite Trebuie să continuăm să luptăm. Trebuie să ne luăm libertatea înapoi. O democraţie adevărată înseamnă o justiţie corectă, separaţia puterilor în stat, respectarea rezultatului alegerilor libere. Vreţi să trăiţi din nou într-un stat poliţienesc în care unul din trei români sunt supravegheaţi? Statul paralel e cel mai mare duşman al nostru.”

În calitate de Prim-Ministru, doamna Vasilica-Viorica Dăncilă, a făcut următoarele afirmaţii:

„Suntem astăzi în piaţă împreună pentru a spune câteva lucruri esenţiale. Rezultatul votului românilor trebuie respectat. Abuzurile din justiţie trebuie să fie stopate. Trebuie să închidem epoca urii şi a dezbinării. Iată care este diferenţa dintre noi şi cei care ne împiedică să guvernăm.”

„Am fost acuzată de trădarea ţării. Acuzaţiile care mi se aduc sunt aberante, dar mă aştept la orice din partea unor oameni laşi, incapabili să ducă o luptă politică la lumina zilei. Au făcut întâi totul ca noi să pierdem alegerile. Preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, i s-a deschis dosar penal chiar înaintea campaniei electorale din 2016. Preşedintelui ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, i s-a deschis dosar penal chiar înaintea campaniei electorale din 2016. Au făcut totul ca noi să pierdem alegerile, dar, împreună, am câştigat. Dar ei nu vor să accepte nici astăzi că au pierdut, nu au onoare, dar ceea ce este grav este că le lipsesc convingerile democratice”.

Ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, doamna Lia Olguţa Vasilescu, a făcut următoarele afirmaţii:

Ministrul a spus că statul paralel înseamnă „camere de luat vederi puse în dormitor, urmărire prin gps şi înseamnă familii traumatizate”.

„Au încredere oamenii în tine? La puşcărie. Am fost umilită, acuzată pe nedrept. (...) Ce am păţit noi se poate întâmpla oricui. Ce înseamnă statul paralel pe care nu îl vede nici Iohannis, Orban sau Cioloş? Înseamnă camere de luat vederi puse în dormitor, urmărire prin gps, înseamnă familii traumatizate, umilinţă, călcare în picioare a tuturor drepturilor elementare”, a mai susţinut Olguţa Vasilescu. De asemena, ministrul Muncii spune că „statul paralel are un chip, iar în spatele lui se ascund securişti, procurori care falsifică probe, jurnalişti care scriu despre tine aşa cum li se spune în plic”.

În final, aceasta a spus că „cine nu s-a întâlnit cu statul paralel a fost un norocos”.

La acelaşi miting, domnul Liviu Ioan Adrian Pleşoianu, deputat PSD, a afirmat următoarele:

”Aştept de un an şi jumătate să se audă adevărata majoritate. Am o veste: chiar în aceste clipe, nişte persoane - Kovesi, Iohannis, Coldea, Maior şi toţi securiştii lor sau închis într-o sufragerie. Văd ce facem noi aici şi le e frică. Într-o ţară liberă, nu poporului trebuie să îi fie frică, torţionarilor trebuie să le fie frică”.

“Sunteţi extraordinar de mulţi, dar eu nu o văd pe Kovesi. Voi o vedeţi pe undeva? Haideţi să strigăm împreună: doamna cucuvea, unde v-aţi ascunselea? (...) Ieşi afară cucuvea torţionară”.

Cu aceeaşi împrejurare, găzduită fiind de aceeaşi manifestaţie, doamna Mariana Rarinca a precizat următoarele:

”Am fost închisă mai bine de şase luni de zile pentru că mi-am cerut drepturile de la Livia Stanciu, atunci preşedintă ÎCCJ. În loc să-şi plătească datoria, m-a aruncat în închisoare. În cazul meu, procurorii DNA au încălcat decizia CCR, au hăituit judecătorii care m-au achitat, au furat dosarul din arhivă ca să mă poată judeca un complet prietenos lor, oricare dintre dvs. poate păţi aşa ceva. Statul paralel nu are nevoie de motive. Cine poate garanta că dintre dvs. care puteţi păţi ce am păţit eu veţi avea acelaşi noroc? E bine când intrăm în sala de judecată să fim convinşi că avem un judecător corect, nu să ne rugăm la toţi sfinţii să ne dea un judecător corect. Numai uniţi putem lupta.”

În zilele premergătoare manifestaţiei, un alt reprezentant al partidului organizator, domnul senator Niculae Bădălău a precizat următoarele:

„Vorbim despre abuzurile din justiţie, în general, în zona asta. Şi în anumite instituţii în care, chiar dacă se spune că noi avem Guvern şi Parlament, e adevărat, este foarte clar că aceste instituţii sunt independente sau între ghilimele independente şi noi nu putem acţiona acolo şi ele trebuie reformate”.

De asemenea, într-o emisiune TV, la 10 iunie 2018, Preşedintele Camerei Deputaţilor, domnul Liviu Nicolae Dragnea, a făcut următoarele afirmaţii:

”Ce pot să vă spun este că e o comandă foarte fermă, nu întâmplător a fost pus imediat Horodniceanu interimar la DIICOT. Eu sper să nu fie niciun procuror care să rişte atât de mult încât să dea curs la această demenţă. Foarte mulţi procurori riscă să plătească greu. Frica pe care o au îi face să nu-şi mai ia nicio măsură de siguranţă. Sunt unii care vor să se depărteze de aceasta zonă otrăvită, gen Uncheşelu, care a fugit la Craiova. Sunt unii care nu mai vor să participe la aceste abuzuri şi sunt unii care rămân acolo ca amazoanele, până moare şi ultimul din statul paralel.” (...) “Da, au de plătit, pentru că sunt prevederi în Codul penal care nu au fost aplicate. Sunt destui în diverse parchete care de abia aşteaptă să vorbească
şi să spună.”

Sintetizând, rezultă că oamenii politici menţionaţi au organizat un miting de amploare, asumat de partidele din care fac parte, ceea ce face ca mesajele preconstituite, tipărite profesional pe pancarte puse la dispoziţia participanţilor, să le fie atribuite în mod direct, iar printre acestea s-au putut observa slogane de genul:

„Stop proceselor staliniste!”, „Abuzurile voastre au îngrădit libertatea noastră”, „Mai mulţi bani în buzunare, nu erori judiciare”, „Vrem venituri cât mai mari, nu procurori tâlhari” etc. 

În condiţiile în care organizatorii mitingului sunt persoane aflate în diverse proceduri judiciare penale, iar mesajele au vizat în mod expres justiţia, cu motivarea devoalată ca puterea politică să primeze asupra independenţei instituţiilor „nereformate”, apelul la încetarea aşa-ziselor „abuzuri” nu reprezintă decât o formă de presiune asupra magistraţilor care au în lucru dosare penale, chiar în etapa deliberării, ceea ce constituie un precedent extrem de periculos, ce nu poate rămâne nesancţionat în condiţiile legii.

Duritatea discursului politic, pornind de la catalogarea magistraţilor, în cadrul unor afirmaţii generalizatoare, drept „corupţi”, “stalinişti”, “securişti”, “torţionari”, culminând cu denumirea absolut inacceptabilă de „şobolani”, reprezintă un derapaj extrem de grav de la principiile democraţiei, iar întregul „scenariu” al mitingului politic, „recuzita” utilizată şi aşa-zisă „voinţă a poporului” de a fi ocoliţi „cei aleşi” de mijloacele legale de atragere a răspunderii penale, asociate cu declaraţia de „luptă în stradă”, „până la capăt” conturează imaginea unei ameninţări grave la independenţa justiţiei.

De asemenea, într-o emisiune de televiziune subsecventă acestui eveniment, preşedintele Camerei Deputaţilor a ameninţat nepermis procurorii DIICOT care anchetează o plângere aflată pe rol, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, acuzându-i că ”riscă să plătească la greu” pentru soluţia luată. În analiza aspectelor care fac obiectul cererii de apărare a independenţei sistemului judiciar, trebuie pornit de la dispoziţiile constituţionale şi legale care consacră independenţa şi imparţialitatea sistemului judiciar, precum şi a celor care garantează libertatea de exprimare.

În conformitate cu dispoziţiile art.133 alin.1 din Constituţia României, precum şi ale art. 1 alin. 1 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.

Conform art.75 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată, „Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul şi obligaţia de a apăra judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.”

Principiile independenţei şi imparţialităţii magistraţilor sunt consfinţite prin art. 124 alin. 3 şi art. 132 alin. 1 din Constituţie, art. 2 alin. 3 şi art. 3 alin. 1 din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi de art. 3 alin. 2 din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor.

Referiri privind aceste principii se regăsesc şi în reglementările internaţionale, astfel:

- „Principiile fundamentale referitoare la independenţa magistratului”, adoptate la Milano în anul 1985 şi confirmate de Adunarea Generală a ONU, precizează în cuprinsul pct. 1 că „independenţa magistraturii trebuie garantată de către stat şi enunţată în Constituţie sau altă lege naţională, iar toate instituţiile guvernamentale sau altele trebuie să o respecte”. În cadrul aceloraşi principii, în cuprinsul pct. 2 se menţionează că „sistemul juridic va decide în problemele care îi sunt înaintate imparţial, pe baza faptelor şi în conformitate cu legea, fără vreo restricţie, influenţă incorectă, sugestie, presiune, ameninţare sau interferenţă, directă sau indirectă, din orice parte sau pentru orice motiv“.

- „Convenţia de la Havana pentru prevenirea crimei şi tratamentul delincvenţilor”, adoptată la Congresul a VIII-lea al Organizaţiei Naţiunilor Unite prevede la pct. 4 că „statele veghează ca procurorii să-şi îndeplinească atribuţiile profesionale în deplină libertate, fără a face obiectul unor intimidări, hărţuiri, fără a suferi ingerinţe nefondate şi fără a li se angaja, în mod nejustificat, responsabilitatea civilă, penală sau de altă natură”.

- Recomandarea (94) 12 a Comitetului de Miniştri al statelor membre privind independenţa, eficienţa şi rolul judecătorilor, adoptată la 13 octombrie 1994, care, dorind să promoveze independenţa sistemului judiciar, a elaborat mai multe reguli cu valoare de principiu. Una dintre acestea vizează obligaţia statelor de a lua toate măsurile necesare pentru a respecta, promova şi proteja independenţa judecătorilor. Documentul prevede că sensul de „independenţa judecătorilor” nu se referă exclusiv la judecători, ci acoperă sistemul judiciar în întregime.

Conţinutul acestui principiu constă în obligaţia executivului şi legislativului să se abţină de la adoptarea oricăror măsuri care ar putea submina independenţa judecătorilor. Pe lângă toate acestea, se precizează în document, „că nu ar trebui să fie permis grupurilor de presiune să submineze independenţa sistemului judiciar”.

Independenţa magistraţilor nu constituie doar o garanţie a statului pentru înfăptuirea justiţiei, ci în egală măsură, un drept şi o obligaţie a magistraţilor. Independenţa este privită ca „atribut al funcţiei, care îi permite judecătorului să acţioneze în realizarea actului juridic şi, mai ales, să decidă doar în baza legii şi a propriei conştiinţe, fără nici o subordonare sau influenţă”.

Articolul 1 alin. (4) din Constituţia României consacră expres principiul separaţiei şi echilibrului puterilor legislativă, executivă şi judecătorească. Verificările efectuate în scopul constatării unei eventuale încălcări a independenţei sistemului judiciar se raportează şi la dispoziţiile constituţionale care consacră libertatea de exprimare în componentele sale ale dreptului la opinie şi informaţie, prevăzute de art.30 şi 31 din Constituţia României, precum şi la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în această materie.

Datele speţei pun în discuţie, printre altele, raportul dintre limitele discursului public al oamenilor politici şi necesitatea apărării unor valori precum independenţa justiţiei şi reputaţia corpului magistraţilor. Din această perspectivă, oamenii politici sunt ţinuţi să-şi exercite dreptul la liberă exprimare doar în anumite limite atunci când sunt puse în discuţie valori precum independenţa, autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.

Aşa cum a decis, în mod constant, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (ex.:cauza Barfod c. Danemarcei), interesul pentru apărarea autorităţii şi independenţei magistraţilor şi implicit a sistemului judiciar în întregul său poate justifica impunerea anumitor limitări libertăţii de exprimare. De asemenea, în cauza Prager şi Oberschlick c.Austriei, s-a statuat că „activitatea justiţiei nu poate fi discutată fără să se aibă în vedere anumite limite, pentru a nu submina autoritatea acesteia, comandament deosebit de important într-un stat de drept”.

Pentru a-şi îndeplini în mod corespunzător atribuţiile, magistraţii au nevoie de încrederea opiniei publice, iar această încredere ar putea fi afectată de afirmaţiile care pun la îndoială capacitatea profesională, integritatea şi imparţialitatea procurorilor şi judecătorilor.

Aşa cum rezultă din discursurile liderilor politici şi ale persoanelor invitate de aceştia la mitingul din 9 iunie 2018, aceştia au acreditat, în principal, următoarele acuzaţii, printr-o nepermisă generalizare:

-► Lipsa de integritate, de profesionalism şi de independenţă a unei părţi importante a magistraţilor ce compun sistemul judiciar, prin susţinerea existenţei unui aşa-zis “stat paralel”, din care fac parte magistraţi „corupţi”, “stalinişti”, “securişti”, “torţionari”.

-► Funcţionarea anormală şi incorectă a sistemului judiciar, în sensul că procurorii ar instrumenta dosarele penale în mod preferenţial, doar pe baza unor denunţuri obţinute prin şantaj sau presiuni, şi nu în baza unor probe administrate legal. De asemenea, apreciem că referirea la “brigăzile albe”, coroborată cu afirmaţia politicianului Liviu Nicolae Dragnea „Mergem până la capăt, o sa vedeţi!” constituie o veritabilă ameninţare la adresa sistemului judiciar, justificat de următoarele motive:

„Brigăzile Roşii”, cu care lesne se observă că se face o analogie, deloc întâmplătoare, reprezintă o grupare teroristă înfiinţată în 1970 în Italia, la Universitatea din Trento.

În timpul proceselor membrilor grupării, s-a intensificat activitatea teroristă de intimidare si asasinare a judecătorilor, procurorilor şi poliţiştilor care se ocupau de aceste cazuri. În 1978, a doua generaţie de „brigadieri” a comis o enormă eroare politică, răpindu-l pe Aldo Moro, figură emblematică a democraţiei creştine, un politician extrem de popular, cel care realizase compromisul istoric dintre democraţi-creştini şi comunişti.

Considerăm că referirile simbolice la grupări teroriste şi ameninţările voalate ori care direct reprezintă o formă de presiune şi o tentativă de intimidare a corpului magistraţilor, nepermisă într-o societate democratică. De asemenea, apreciem că afirmaţiile din cadrul mitingului “Stop abuzurilor din Justiţie”, prin raportare la calitatea persoanelor care le-au făcut, la faptul că mitingul a fost difuzat pe majoritatea posturilor de televiziune şi la legislaţia incidentă, au avut ca urmare discreditarea modului de funcţionare a sistemului judiciar în ansamblul său şi compromiterea, din punct de vedere profesional şi moral, a corpului magistraţilor.

Modalitatea de exprimare creează un dubiu greu de înlăturat cu privire la independenţa magistraţilor, cu consecinţa afectării imaginii sistemului de justiţie. O asemenea abordare, care nu poate fi circumscrisă libertăţii de opinie, ca formă de manifestare a libertăţii de exprimare, afectează atât independenţa sistemului judiciar, cât şi încrederea pe care, într-o societate democratică, organele judiciare şi instituţiile din sistemul judiciar trebuie să o inspire opiniei publice (în competenta, corectitudinea şi probitatea pe care, în mod legitim, orice persoană care încredinţează magistraţilor apărarea drepturilor sale le aşteaptă).

Într-un stat de drept, nimeni - şi cu atât mai puţin un reprezentant al uneia din celelalte două puteri, chiar dacă are calitatea de inculpat ori de condamnat penal - nu are dreptul să extrapoleze nemulţumirile referitoare la instrumentarea unei anumite cauze, asupra întregului sistem judiciar. În măsura în care se procedează astfel, persoana care face aceste afirmaţii generalizatoare aduce, inevitabil, atingere principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat, cu consecinţa afectării prestigiului justiţiei şi, implicit, a independenţei şi reputaţiei magistraţilor.

Puterea judecătorească trebuie să fie independentă, ceea ce implică existenta unor anumite garanţii faţă de celelalte puteri ale statului, pentru a se evita politizarea şi pentru a apăra independentă şi imparţialitatea magistratului.

Când, din motive infame, se urmăreşte diminuarea funcţiei şi a rolului puterii judecătoreşti, statul pierde calitatea de stat de drept, cu toate consecinţele şi implicaţiile socio-economice ce decurg din aceasta. În Raportul Singhvi către Comisia drepturilor omului a ONU din 1987 se precizează că „principiile independenţei şi imparţialităţii sunt pietrele de fundament ale
motivării şi legitimităţii funcţiei judiciare în orice stat” - (pct. 75).

În Recomandarea (2000)19 a Comitetului de Miniştri al statelor membre privind rolul urmăririi penale în sistemul de justiţie penală, adoptată la data de 06 octombrie 2000 la cea de-a 724-a reuniune a delegaţiilor miniştrilor, la pct. 11 din capitolul „Relaţia dintre procurorii publici şi puterea executivă şi legislativă” se prevede că „statele trebuie să ia măsurile adecvate pentru a asigura că procurorii publici îşi pot efectua îndatoririle şi responsabilităţile profesionale fără intervenţie nejustificată sau expunere la responsabilitatea civilă, penală sau de alt tip”.

Consiliul Superior al Magistraturii este singura autoritate statală care gestionează cariera magistraţilor şi are obligaţia constituţională de a apăra independenţa acestora, interesul de a proteja reputaţia şi de a asigura autoritatea magistraţilor fiind superior aceluia de a permite o discuţie liberă asupra imparţialităţii acestora, chiar dacă este ocazionată de discursul sau acţiunile unui ministru al justiţiei.

Rapoartele MCV subliniază constant faptul că ar trebui să se întreprindă măsuri suplimentare pentru a furniza un sprijin adecvat magistraţilor împotriva cărora sunt îndreptate critici ce subminează independenţa justiţiei, nicidecum recomandarea că ar fi necesare asalturi ale politicienilor asupra judecătorilor şi procurorilor din România.

Pe cale de consecinţă, se impune apărarea justiţiei ca sistem, precum şi a judecătorilor şi a procurorilor, întrucât afirmaţiile formulate în condiţiile arătate sunt de natură să producă un impact negativ asupra sistemului judiciar, aducând atingere independenţei, prestigiului şi credibilităţii în ansamblul său.

De asemenea, solicităm Consiliului Superior al Magistraturii să sesizeze Consiliul Naţional al Audiovizualului, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi alte autorităţi publice competente, în raport de faptele relatate în prezenta cerere şi de aspectele suplimentare care vor rezulta din verificările ce vor fi dispuse.

judecător Dragoş Călin, Curtea de Apel Bucureşti, co-preşedinte
judecător Anca Codreanu, Tribunalul Braşov, co-preşedinte

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările