O analiză necruţătoare: implantarea reţelelor de crimă organizată în România

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
s

La finele anului trecut, era dat publicităţii raportul „Mapping the Risk of Serious and Organised Crime Infiltration in Europe“ din cadrul Proiectului MORE, realizat cu sprijinul Comisiei Europene, Joint Research Centreon Transnational Crime în parteneriat cu Consiliul suedez pentru prevenirea infracţionalităţii şi Institutul german pentru probleme internaţionale şi de securitate, având ca parteneri Europol, Ministerul italian de Interne şi BKA.

Material de sinteză care, din acel moment, transmis fiind tuturor instituţiilor de forţă din UE, tuturor instituţiilor din arhitectura UE, analiştilor şi comentatorilor politici specializaţi în domeniul securităţii şi apărării statului de drept, a devenit rapid un text de referinţă şi punct de plecare în abordările ulterioare în găsirea unor soluţii de îndiguirea şi extirpare a unuia dintre cele mai perisuloase fenomene cu care se confruntă civilizaţia contemporană: implantarea unor vaste reţele ale crimei organizate în aproape toate ţările lumii.

Pentru noi, cred, ar fi trebuit să fie relevant capitolul dedicat României dar, evident, greu ca cineva să îndrăznească să aducă în atenţia domnului Dragnea, a doamnei Dăncilă sau a domnului Tăriceanu asemenea „rapoarte denigratoare“ făcute de duşmanii care vor să calce în picioare imaginea naţiunii, aşa că bănuiesc că n-au ajuns nici la doamna Carmen Dan, pe atunci atotputernica stăpână de la Interne. Şi, chiar dacă ar fi ajuns, ar fi trebuit traduse (din motive evidente), pierdere de timp şi de bani. Aşa că observaţiile respective se regăsesc doar în dosarele de analiză pe România şi a modului în care respectă statul de drept. Scoase când va fi cazul, adică, cum veţi vedea foarte curând.

Analiza este complexă şi acoperă 28 de ţări membre UE precum şi alte 16, sunt prezentate peste 50 de studii de caz şi situaţia a peste 500 de companii infiltrate de mafie, au fost analizate 20.000 de rapoarte financiare precum şi funcţionarea a peste 1.300 de lanţuri de producţie.

d

Aveţi AICI posibilitatea de a accesa Raportul în integralitatea sa, eu mă opresc doar la capitolul dedicat ţării noastre, demers firesc din moment ce nimeni de la noi nu vrea să vorbească public despre acest document (ca şi despre alte asemenea pe care le am din partea Interpol, Europol sau a altor organizaţii de profil) tocmai pentru a vedea dacă strigătele disperate ale politicienilor noştri se confirmă sau nu şi dacă, cumva, chiar suntem ţinta unei campanii mondiale de denigrare făcută la ordinul ocultei iudeo-masonice şi finanţată, evident, de Soros şi reţeaua sa de organizaţii.

Ce trebuie spus din capul locului, ceea ce veţi vedea şi dumneavoastră, este că analiza despre situaţiile de la noi se integrează într-o radiografie de sistem la niovel european şi nu numai, rezultatul fiind o panoramă absolut sinistră asupra modului în care caracatiţa mafiotă a reuşit să se implanteze în toate sectoarele vitale de activitate. Din acest punct de vedere, România nu este o excepţie, problema fiind că bătălia pe scaune de la noi ridică un ecran de fum dincolo de care difuzarea de date asupra situaţiei de la noi să fie filtrată terapeutic pentru a nu face rău în campaniile electorale succesive care au ocupat întreg spaţiul public.

Între timp, iată analiza celorlalţi despre ce e la noi. Sau despre ce spun ei că ar fi la noi. Nu e adevărat? Atunci, iată, oferim responsabililor politici posibilitatea de a răspunde. Nu prin gargara obişnuită, politicianistă şi absolut goală de sens, ci prin analize reale. Nu cred că cineva va face ceva, aşa că iată ce zice raportul (cap, 6.24, pag. 202-205).

România este totodată sursă, cât şi locaţie, dar şi destinaţie pentru diversele canale ale activităţilor ilicite precum traficul de persoane, de droguri, arme şi cu mărfuri contrafăcute dar şi, mai recent, a traficului cu alcool şi produse farmacutice. Poziţia geografică a României joacă un rol esenţial în acest sens: regiunea Balcanilor este o zonă crucială pentru pieţele ilicite (în special pentru traficul de tutun şi heroină), portul Constanţa fiind unul dintre punctele majore de intrare.

Crima organizată nu este un fenomen nou în România. În perioada regimului comunist, controlul strict asupra economiei şi limitarea accesului la bunurile de primă necesitate au dus la apariţia unei pieţe negre semnificativemenită să satisfacă cerinţa mereu în creştere de bunuri şi a produs un mediu favorabil pentru infractori, permiţându-le să câştige venituri consistente şi a facilitat apariţia unor organizaţii infracţionale. Mai mult, intrarea în 2007 în UE, a permis apariţia unor noi oportunităţi imediat exploatate de organizaţiile de crimă organizată, mai ales în domeniul fraudării VAT care este o sursă majoră de câştiguri ilicite. Spre exemplu, România a înregistar cea mai mare cădere a VAT în 2015 - 37,18%, adică 7,65 milioane de euro. Organizaţiile crimei organizate din România sunt foarte cunoscute şi active în domeniul criminalităţii cibernetice... Organizaţiile locale sunt formate în principal din foşti membri ai regimului comunist implicaţi în activităţi de extorsiune şi spălare de bani, iar aşa numiţii "infractori gulere albe" sunt implicaţi în frauda în licitaţii publice, pe lângă aceştia existând şi interlopii, clanuri implicate în activităţi ilicite precum extorsiunea, cămătărie, protecţia, prostituţia şi frauda.

Pe lângă locali, mai sunt active în România şi grupări din afară, precum mafiile italiene, cele din Europa de est, cele de limbă turcă, cele din Asia şi din lumea arabă, asta în special din cauza poziţiei geo-strategice a ţării şi oportunităţilor de afaceri".

Foarte interesantă enumerarea organizaţiilor crimei organizate care ajung în România venind din Cina şi Vietnam, fiind pomenit cazul unei companii formată din români, turci şi chinezi pentru a facilita importul ilegal de mărfuri din China şi Turcia. Şi, chiar dacă „istoric vorbind, România nu este una dintre locaţiile externe ale Mafiilor italiene", se arată faptul că ţara noastră a devenit destinaţie pentru infractorii italieni fugiţi din ţara natală (latitanti), dar şi locaţie preferată pentru stabilirea de afaceri pentru acoperire care, de fapt, sunt folosite pentru spălarea de bani sau pentru a organiza activităţi ilicite. Este dat exemplu cazul ALFA care priveşte o companie creată de în România de către o organizaţie italiană a crimei organizate pentru „a spăla" medicamente anticanceroase furate în Italia.

d

În fine, se notează că România este o ţară în care sunt mutate companiile pentru a le feri de confiscări. Mafia italiană 'Ndragheta este prezentă în România şi la nivelul reţelelor de pariuri, iar cei din Cosa Nostra au infiltrat companii româneşti care se ocupă de tratamentul apelor uzate.

Se aminteşte de una dintre cele mai mari vulnerabilităţi ale României acestui moment şi folosită de organizaţiile crimei organizate: 85% din plăţile zilnice se fac în cah ceea ce poate facilita spălarea de bani. O a doua sură de vulnerabilitate majoră o constituie existenţa "economiei fantomă" care reprezintă, conform unui studiu internaţional, 30,1% din GDP (locul 5 între Statele Membre UE), România fiind şi pe locul 2 în Europa în ce priveşte procentajul de muncă nedeclarată. Evident, nu putea lipsi corupţia, ţara noastră fiind cotată pe locul 3 în Europa într-un raport din 2016 al Băncii Mondiale.

Foarte interesant este şi că România este menţionată este considerată printre ţările din UE care oferă printre cele mai bune condiţii pentru a obţine cetăţenia pe bază de investiţii (aşa numitele "vize de aur"), în acest domeniu România ocupând locul 4 în Europa. Se menţionează că, după plata a 1 milion de euro, se poate obţine un permis de reşedinţă şi, după patru ani de reşedinţă permanentă cetăţeanul respectiv poate primi cetăţenie permanentă şi, în consecinţă, deţinător, împreună cu toată familia sa, de paşaport UE.

Concluzia autorilor este că, acum, România se află în faza de tranziţie de la stadiul tradiţional de "piaţă neagră" la "activităţi în noi zone de comer ilicit precum traficul de alcol şi produse farmaceutice; implicarea organizaţiilor locale de crimă organizată în criminalitatea cibernetică şi cea comercială, dar şi interesul crescând manifestat de organizaţiile străine de crimă organizată - spre exemplu cele italiene - pentru intrarea în acţionariatul unor companii româneşti".

kk

După ce veţi consulta materialul, veţi vedea că el se bazează şi pe contribuţii consistente oferite de organismele româneşti cu răspunderi specifice în domeniu (DIA şi DNA, printre altele). Întrebarea este de ce asemenea analize nu sunt preluate în discursul politicienilor, nu sunt supuse dezbaterii publice şi nu sunt prezentate pe larg rezultatele activităţii celor responsabili cu lupta împotriva acestor fenomene, preferându-se circul mediatic steril de acum care, finalmente, va decredibiliza total sistemul de forţă şi aplicarea legii din ţara noastră.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite