Mircea Dinescu, audiat în dosarul „Revoluţiei”: „Era normal să vină, după Ceauşescu, eşalonul doi al Partidului Comunist”

Mircea Dinescu, audiat în dosarul „Revoluţiei”: „Era normal să vină, după Ceauşescu, eşalonul doi al Partidului Comunist”

Mircea Dinescu FOTO Adevărul

Mircea Dinescu a fost audiat, joi, timp de patru ore, de magistraţii Parchetului instanţei supreme, în dosarul Revoluţiei, la ieşire declarând că a scris "un mic roman" şi că speră ca, din declaraţiile sale, să se lămurească lumea despre ce s-a întâmplat în decembrie 1989, după ce, ani la rând, s-au făcut "comisii de băbătii" care să îngroape "chestia".

Ştiri pe aceeaşi temă

UPDATE  Mircea Dinescu a ieşit de la audieri în jurul orei 13.30, la patru ore după ce a intrat în sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. "Ani de zile, de fapt, s-au făcut comisiile astea de băbătii să se îngroape chestia. Nu au venit procurorii să întrebe «stai, domne, ce s-a întâmplat atunci?». Trăia atunci şi Stănculescu, şi Guşe, şi încă zeci de inşi care au omorât oameni", a spus Mircea Dinescu, după audiere, potrivit News.ro

El a susţinut că, până acum, cărţile despre decembrie 1989 au fost scrise de "băieţi manipulaţi de Securitate", arătând că ancheta ar trebui totuşi, încheiată.

'E târziu, dar cum spunea cineva, că e bine să vedem doar partea plină a paharului. Nu, e bine că, până la urmă, din aceaste declaraţii se mai dumireşte lumea, fiindcă până acum exclusiv cărţile despre decembrie 1989 au fost scoase de băieţi manipulaţi de Securitate sau sponsorizaţi, dintre care unii erau informatori ai Securităţii, nişte găinari şi s-a dat imaginea că poporul român nu a fost capabil să facă o revoltă populară, a trebuit să vină KGB-ul să îi înţepe în cur în Piaţă cu steagul şi cu un cui şi să ţipe şi aşa s-a declanşat revolta în România, datorită unei dureri în popou pricinuită de agenţi KGB", a mai spus Dinescu.

Întrebat câte pagini a avut declaraţia pe care a dat-o, Mircea Dinescu a răspuns: "Un mic roman. Am semnat şi am plecat".

El a mai spus că e greu să se facă, acum, dreptate.

"Ticăloşi există în toate sistemele de pe lume şi în comunism şi în capitalism", a adăugat Dinescu.

El a spus că poate ar trebui judecaţi cei care nu lăsat România să arate cum trebuie.

"La noi poate ar trebui să judecăm oamenii care nu au lăsat România să arate cum trebuie. După 25 de ani de capitalism trebuia să avem o agricultură nemaipomenită", a spus Mircea Dinescu.

Scriitorul a adăugat că el nu l-a înjurat pe Ceauşescu pentru a veni în locul lui.

"În România nu existau ca în Polonia sindicate libere care să preia puterea, nu a existat nici Charta 77 ca în Cehia. Şi în Ungaria intelectualitatea maghiară a făcut rezistenţă. La noi au existat câţiva: o băbuţă curajoasă la Cluj, un poet nebun la Bucureşti şi încă vreo 10 -15 care nu au fost capabili să apreia puterea. Nu l-am înjurat pe Ceauşescu să vin eu în locul lui. Eu nu mai puteam să public cărţile şi m-am revoltat", a mai spus Dinescu.

El a explicat că era normal să vină la putere eşalonul doi al PCR.

"Era normal să vină după Ceasuşescu eşalonul doi al Partidului Comunist care avea în mână pârghiile puterii. Au zis «Nu ne vindem ţara» şi au cumpărat-o ei pe nimic şi au revândut-o apoi", a declarat Mircea Dinescu.

Întrebat cum îşi explică numărul mai mare de morţi în Revoluţie după ce a fost executat Ceauşescu, Dinescu a spus: "cei care au tras la Timişoara şi la Bucureşti aveau tot interesul să menţină o perioadă de derută puternică până să-l omoare pe Ceauşescu".

Scriitorul a adăugat că un proces "normal" al lui Nicolae Ceauşescu i-ar fi expus pe cei care au executat ordinele lui criminale.

"Poate că un proces normal al lui Ceauşescu - care poate ar fi trăit şi acuma şi ar fi stat în Balta Albă - ar fi scos la iveală că el nu a decis singur acolo. El a avut instrumente generalii din Securitate, din Armată, activiştii de partid. Ăia s-au bucurat de o viaţă nemaipomenită înainte de '89. Dacă ar fi trăit Ceauşescu şi anchetat îndelung i-ar fi dat în gât. El a dat ordine criminale, dar a avut şi executanţi pe măsură", a mai declarat Dinescu.

El a mai spus că odată cu moartea lui Ceauşescu au dispărut şi teroriştii.

"Securitatea nu a fost capabilă să prindă un terorist, un kaghebist, să-l prindă şi să-l bage într-un borcan cu spirt şi să-l expună la Antipa. Unde s-au evaporat ei, că totuşi nu erau fantome?", s-a întrebat Dinescu.

Scriitorul a mai spus că, pentru el, în 22 decembrie s-a întâmplat o minune.

"Mie mi s-a părut că s-a întâmplat o minune pe 22 decembrie. De pe 17 martie eu eram arestat la domiciliu, păzit de şase securişti. Pe 22 decembrie m-am trezit că au fugit securiştii de la poartă şi că sunt liber. Am ieşit în stradă, m-a luat mulţimea, m-a pus pe un TAB şi m-a dus la Televiziune, unde am anunţat că Ceauşescu a fugit. Când eu am anunţat că dictatorul a fugit, la Constanţa nu era nimeni pe stradă, era şedinţă de partid la Comitetul Judeţean, totul era sub control. În timpul şedinţei s-a auzit la radio că dictatorul a fugit şi primul secretar a întrebat cine a dat pe Europa Liberă? Un funcţionar i-a spus că e pe Radio România şi atunci au dat drumul la televizor şi ne-au văzut pe mine şi pe Caramitru spunând că dictatorul a fugit. Au zburat toţi ca vrăbiile. Importanţa noastră a fost că am anunţat lumea să iasă în stradă că, dacă nu ieşea, nea Nicu nu se ştie ce făcea", a mai spus Dinescu, la ieşirea de la audieri.

„Mă simt ca Nicolae Bălcescu”

Mircea Dinescu este audiat joi de procurorii de la Parchetul General în dosarul revoluţiei. Acesta a ajuns la sediul Parchetului în jurul orei 09.30, fiind citat ca martor în dosarul în care miercuri a fost audiat şi fostul premier Petre Roman.
 
„În loc să povestim la gura sobei, povestim la Parchet”, a spus Dinescu la intrarea în sediul Parchetului General. „Poate dacă nu ieşea Iliescu la televizor acum depuneaţi o floare pe mormântul meu şi nu numai al meu", le-a spus Mircea Dinescu juraliştilor înainte de a se întâlni cu procurorii.
 
El a adăugat că toţi generalii de Armată şi de Securitate care trebuiau să plece cu Ceauşescu au venit de partea lui Iliescu.
 
„Păstrând proporţiile, mă simt ca Nicolae Bălcescu care după ce a condus revoluţia de la 1848 dacă ar fi trăit, ar fi chemat în 1875 să-şi dea cu părerea ce s-a întâmplat atunci. Mie mi se pare că jucam într-o telenovelă fiindcă ani de zile în care ar fi trebuit  să se discute ce s-a întâmplat atunci, s-au făcut tot soiul de comitete şi comiţii şi s-a îngropat chestia. După 27 de ani să chemi oamenii care au participat atunci? Ce să mai afli?", a mai spus Dinescu.
 
Fostul premier Petre Roman, audiat miercuri
 
Fostul premier Petre Roman a venit, miercuri, la instanţa supremă, fiind citat pentru a fi audiat în calitate de martor, în dosarul Revoluţiei, în care se fac cercetări pentru infracţiuni contra umanităţiiFostul premier Petre Roman a venit, miercuri, la instanţa supremă, fiind citat pentru a fi audiat în calitate de martor, în dosarul Revoluţiei, în care se fac cercetări pentru infracţiuni contra umanităţii
 
Petre Roman a ajuns la sediul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în jurul orei 10.00 şi nu a dorit să facă declaraţii despre citarea sa în dosarul Revoluţiei, arătând că vrea mai întâi să stea de vorbă cu procurorii militari care anchetează cauza.
 
În dosarul Revoluţiei a fost audiat, în 20 februarie, tot în calitate de martor, europarlamentarul Laszlo Tokes, care le-a spus procurorilor că, după fuga cuplului Ceauşescu, evenimentele s-au derulat în baza unui plan dinainte lucrat şi au avut ca scop principal legitimarea noii conduceri. El a precizat că întrebările procurorilor militari s-au referit la perioada 22-30 decembrie, respectiv formarea şi acţiunile din primele zile ale Frontului Salvării Naţionale (FSN), în această perioadă înregistrându-se un număr mai mare de victime decât în timpul manifestărilor ce au dus la căderea dictaturii.
 
Şi directorul Teatrului Naţional Bucureşti, Ion Caramitru, fost membru al Biroului Executiv al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, a dat declaraţii, în 23 februarie, în calitate de martor în dosarul Revoluţiei.
 
În cadrul anchetei, procurorii militar ai Parchetului instanţei supreme au audiat, în ultima perioadă, mai mulţi foşti membri ai Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi au cerut acte de la mai multe instituţii, care vor fi folosite în ancheta în care se fac cercetări pentru infracţiunii contra umanităţii.
 
Extinderea urmăririi penale in rem
 
Procurorii militari din Parchetul instanţei supreme au dispus, în 1 noiembrie 2016, extinderea urmăririi penale in rem, pentru infracţiuni contra umanităţii.
 
Din actele dosarului rezultă că, pentru păstrarea puterii, prin acţiunile desfăşurate şi măsurile dispuse, conducerea politică şi militară instaurată după  decembrie 1989 a determinat uciderea, rănirea prin împuşcare, vătămarea integrităţii fizice şi psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane, „fapte care se circumscriu condiţiilor de tipicitate ale infracţiunii contra umanităţii”, a precizat PICCJ.
 
"Situaţia premisă a infracţiunii contra umanităţii referitoare la existenţa unui atac generalizat rezultă din numărul mare de localităţi în care au avut loc incidente armate cu consecinţele menţionate anterior. Din modul în care s-a produs acest atac reiese existenţa unui plan după care s-a acţionat, plan care a urmărit crearea unei stări de confuzie în rândul forţelor armate, prin divizarea conducerii Ministerului Apărării Naţionale şi difuzarea unor ordine, rapoarte şi informaţii false, scoaterea în stradă şi înarmarea populaţiei, respectiv crearea aparenţei unui «război civil» în care să se confrunte unităţi înarmate aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne sau aceluiaşi minister, în scopul preluării puterii şi legitimării noilor lideri. În realizarea acestui plan s-a apelat la Televiziunea Română care a transmis comunicate alarmiste şi uneori false, la tăierea legăturilor telefonice şi aducerea la conducerea ministerelor de forţă a unor foste cadre militare loiale noii conduceri politico-militare, cu consecinţa generării unui «război» psihologic şi mediatic care a condus la producerea a numeroase victime”, potrivit Parchetului instanţei supreme.
 
Procurorii cercetează toate faptele care au făcut obiectul dosarului nr. 11/P/2014, inclusiv cu privire la faptele comise după data de 22 decembrie 1989 în întreaga ţară, conform dispoziţiilor din încheierea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în cauză.
 
Dosarul "Revoluţiei din 1989" este una dintre cele mai tergiversate anchete din istoria practicii judiciare din România. Procurorii au avut de lămurit cauzele în care s-a produs decesul a 709 persoane, rănirea prin împuşcare a 1.855 de persoane, rănirea prin alte forme de violenţă a 343 de persoane şi privarea ilegală de libertate a 924 de persoane.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările