Arheologii au confirmat existenţa unei gropi comune la Periprava, conform raportului IICCMER

Arheologii au confirmat existenţa unei gropi comune la Periprava, conform raportului IICCMER

Arheologii au confirmat existenţa unei gropi comune la Periprava FOTO: IICCMER

Rămăşiţele umane identificate la Periprava confirmă existenţa unei gropi comune, aparţinând unor victime decedate în perioada 1958-1963, la colonia Periprava. Aceasta este concluzia raportului investigaţiei făcute de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.

Ştiri pe aceeaşi temă

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a făcut public raportul arheologic privind investigaţiile de teren de la fosta colonie de muncă de la Periprava (jud. Tulcea). Diagnosticul arheologic confirmă existenţa unei gropi comune cu rămăşiţe umane aparţinând unor victime de la colonia de muncă.

În urma investigaţiilor întreprinse în septembrie 2013, IICCMER a identificat un loc de înhumare a deţinuţilor decedaţi în perioada 1958-1963 în colonia de muncă Periprava. Locul de înhumare se află în perimetrul actualului cimitir al localităţii, într-o zonă lipsită de morminte ale comunităţii locale de ruşi lipoveni. Săpăturile arheologice au acoperit un areal circa 700 metri pătraţi, fiind identificate rămăşiţe umane aparţinând unor defuncţi depuşi în modalităţi diferite, înhumaţi în mai multe perioade.

Aruncaţi în gropi comune

Raportul privind diagnosticul arheologic efectuat în cimitirul de la Periprava (comuna C.A. Rosetti, jud. Tulcea) conţine detalii cu privire la stabilirea locului de înhumare a deţinuţilor din colonia de muncă şi la modalitatea în care s-au practicat aceste înhumări. Potrivit raportului, practica de înhumare iese din tiparele tradiţionale şi arată cruzimile la care au fost supuşi deţinuţii înainte de a muri. De exemplu, unul dintre schelete avea picioarele încrucişate şi legate (probabil cu o sârmă), iar poziţia nefirească a capului, aplecat într-o parte, împreună cu vertebrele cervicale (dislocate), denotă o introducere forţată a cadavrului. În alte cazuri, morţii erau depuşi în lăzi din lemn sau înfăşuraţi în rogojini din material organic. O particularitate anatomică interesantă a fost constatată la un alt defunct: mâna dreaptă era îndoită, cu palma adusă sub bărbie, iar laba piciorului drept lipsea.

„Brutalitate şi primitivism”

Campania de investigaţii arheologice a fost coordonată de Dan Mihai Ţălnaru, director general în cadrul IICCMER. De asemenea, din echipa care s-a deplasat la Periprava au făcut parte arheologii Constantin Băjenaru şi Dan Vasilescu, precum şi cercetătorul Constantin Vasilescu.

„Probele materiale analizate de arheologi arată că rămăşiţele umane aparţin unor foşti deţinuţi de la colonia de muncă de la Periprava. Datele din raportul arheologic susţin ipotezele noastre şi arată brutalitatea şi primitivismul administraţiei coloniei.  În perioada următoare, vom analiza toate probele şi vom extinde investigaţiile. E important ca în acest caz să avem inclusiv analize antropologice şi ADN pentru a stabili identitatea celor îngropaţi la Periprava. IICCMER va transmite Parchetului General toate aceste noi informaţii”, a precizat Andrei Muraru, preşedintele executiv al IICCMER.

Fostul comandant de la Periprava, deferit justiţiei

Pe 18 septembrie 2013, IICCMER a solicitat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie începerea urmării penale împotriva fostului comandant al coloniei de muncă de la Periprava, colonel (r) Ioan Ficior (85 de ani), pentru săvârşirea infracţiunii de genocid. În aceeaşi zi, Ministerul Public a anunţat că a înregistrat denunţul formulat de Institut. IICCMER informa că din investigaţiile întreprinse a reieşit că Ioan Ficior a impus şi a întreţinut un regim de exterminare a deţinuţilor politici aflaţi în executarea pedepselor privative de libertate în cadrul coloniei de muncă Periprava, în virtutea funcţiilor de conducere pe care le-a ocupat în cadrul acestui loc de deţinere, în perioada 1958-1963.


Torţionarul de la Periprava, colonelul Ion Ficioru, dat pe mâna justiţiei pentru genocid. Metodele de tortură la care erau supuşi deţinuţii

Un alt torţionar, responsabil de moartea a 103 deţinuţi politici în timpul regimului comunist, urmează să fie dat pe mâna justiţiei. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a sesizat Parchetul General în cazul fostului comandant al coloniei de muncă de la Periprava, colonel (r) Ion Ficioru.

Peste 100 de deţinuţi politici au murit la Periprava, când colonia de muncă era condusă de Ion Ficioru. Torţionarul, denunţat pentru genocid

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a înregistrat, miercuri, denunţul formulat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc împotriva lui Ion Ficioru, fost comandant al Coloniei de muncă Periprava, pentru genocid.

Trei „ajutoare“ ale torţionarului Ion Ficior locuiesc şi astăzi la Letea şi Periprava

Preşedintele executiv al Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Andrei Muraru, a declarat miercuri că trei dintre gardienii care au lucrat la Periprava alături de Ion Ficior (colonel în retragere) locuiesc şi acum în comuna C.A. Rosetti din Delta Dunării.

VIDEO Directorul IICCMER: „Am găsit documente care confirmă că actorul Mitică Popescu a fost închis la Periprava“

Jurnaliştii Ion M. Ioniţă şi Liviu Iolu au discutat, în studioul „Adevărul Live“, cu Andrei Muraru, directorul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, după ce instituţia pe care acesta o conduce a dezvăluit numele celui de-al doilea torţionar, Ioan Ficior.

Mărturii din infernul de la Periprava. Florin Pavlovici, fost deţinut politic: „Era un regim de exterminare!”

Florin Pavlovici, unul dintre supravieţuitorii coloniilor de muncă de la Periprava şi de la Salcia, a povestit pentru ”Adevărul” calvarul trăit în închisorile comuniste.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările