De ce a refuzat ministrul Tudorel Toader primii patru candidaţi pentru şefia DNA

De ce a refuzat ministrul Tudorel Toader
primii patru candidaţi pentru şefia DNA

Tudorel Toader FOTO Mediafax

Cei patru candidaţi la şefia DNA îndeplineau cerinţele legale postului, din moment ce au fost primiţi la interviu, susţin specialiştii consultaţi de „Adevărul“, care precizează că ministrul Justiţiei Tudorel Toader ar fi trebuit să propună „o procedură de selecţie onestă“.

Ştiri pe aceeaşi temă

Se prelungeşte suspansul în privinţa şefiei DNA. O nouă procedură de selecţie va fi organizată în luna august deoarece cei patru candidaţi – trei procurori de DNA şi unul din Parchetul General - au reuşit să-l convingă pe ministrul Tudorel Toader că merită cel mai important fotoliu din DNA.

Motivul invocat de ministrul Toader pentru a trânti candidaturile a fost acela că procurorii Florentina Mirică, Marius Iacob, Elena Grecu (toţi din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie) şi Cristian Lazăr, de la Parchetul Curţii Supreme, nu au îndeplinit cerinţele necesare postului de şef al DNA.

Specialiştii acuză însă lipsa de transparenţă în procedura de selecţie. Mai exact, ministrul Justiţiei ar fi trebuir să precizeze din capul locului ce calităţi trebuie să aibă viitorul şef de la anticorupţie.

„Este o ratare pentru ministrul Justiţiei, pentru că nu a fost în stare să propună o procedură de selecţie onestă. Cred că soluţia este în continuare o procedură transparentă, la care să se înscrie şi mai mulţi candidaţi. Însă, în acest moment, ministrul trebuie să explice ce calităţi trebuie să aibă viitorul şef al DNA, ce anume caută. Este elementar să explici de ce oamenii aştia nu au fost buni. Totuşi, situaţia actuală nu este o dramă. Este evident că ministrul este cel care alege, legea îi dă acest drept, însă nu este o alegere complet arbitrară. El trebuie să fie în stare să spună de ce a decis să nu-i aleagă pe aceşti candidaţi. «Pentru că pot» nu este o explicaţie. El trebuie, are obligaţia de a oferi credibilitate acestui proces“, a explicat, pentru „Adevărul“, expertul anticorupţie Laura Ştefan.  

Potrivit specialistului, Comisia Europeană a solicitat în mod expres proceduri transparente de selecţie a şefilor de parchete. „Sigur, rapoartele MCV încă din anul 2012 cer introducerea unei proceduri transparente de selecţie pentru procurorii şefi, însă până în acest moment, nimeni din clasa politică nu a vrut să se lege la cap cu acest fapt“, a mai spus Laura Ştefan.

Toader, omul politic

La rândul lui, profesorul de drept constituţional Ioan Stanomir susţine că respingerea candidaturilor la şefia DNA demonstrează că ministrul Tudorel Toader este înainte de toate un om politic, iar asta a cântărit decisiv în decizia sa.

„Acest proces demonstrează că ministrul Justiţiei este, înainte de toate, un om politic în solda regimului al cărui principal exponant este Liviu Dragnea. Revocarea Laurei Codruţa Kovesi a avut ca singur scop subordonarea DNA. Iar acest proces de selecţie nu se va opri până când nu se va găsi candidatul ideal pentru domesticarea ei. Este clar că ministrul justiţiei nu îşi asumă politic această numire, de aceea şi această idee a unui concurs, dar unde nu ni se spun care sunt criteriile în funcţie de care se face selecţia. Acesta nu este un concurs, nu este un filtru. Este doar un scenariu de a-i elimina pe cei nedoriţi de actualii lideri politici. Aşa se explică lipsa de transparenţă în acest întreg proces de numire“, a spus Ioan Stanomir.

Pe de altă parte, Stelian Tănase crede că Puterea caută un candidat loial, care să nu creeze probleme.

„Dragnea şi Tudorel Toader de la ALDE caută un procuror şef care să-i servească şi să nu le creze probleme. Scopul a fost de la început rezolvarea dosarelor lor. Cum nu au găsit încă un astfel de candidat, aveau nevoie de o amânare. Este foarte posibil să nu fi căzut de acord liderii politici pe cine anume să numească în rol de slugă a lor acolo. Iar în ceea ce priveşte interviul propriu-zis, cred că a fost şi o formă de obrăznicie, de cinism din partea ministrului. Faptul că a declarat că este posibil să nu fie niciunul selectat demonstrează că ştia dinainte. Acesta nu a fost un proces transparent, în care să avem criterii obiective de selecţie. Este evident că va fi o alegere politică prin desemnare“, a precizat analistul.  

Când are loc o nouă selecţie

Concret, o nouă procedură va avea loc în perioada 6 august - 6 septembrie, interviurile pe care procurorii candidaţi le vor susţine cu ministrul Tudorel Toader fiind programate în perioada 3 - 5 septembrie. Candidaţii pot depune cereri de înscriere până în data de 24 august inclusiv. Lista procurorilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la selecţie şi programarea interviurilor se vor anunţa în 29 august. Interviul constă în prezentarea sintetică a DNA; identificarea unor eventuale disfuncţii şi vulnerabilităţi în activitatea unităţii, precum şi a soluţiilor propuse pentru prevenirea şi înlăturarea acestora; propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii manageriale; verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare (capacitatea de organizare, asumarea responsabilităţilor, rapiditatea în luarea deciziilor, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune etc.).

De exemplu, la interviul susţinut în faţa ministrului Justiţiei, procurorul Florentina Mirică a arătat că principalul său obiectiv este „analiza cauzelor care au dus la numărul mare de achitări”, pentru a delimita clar natura erorile care a condus la respectivele soluţii. Alături de insuficienţa personalului auxiliar în cadrul DNA, în proiectul acesteia se subliniază faptul că „una dintre cele mai grave probleme ale instituţiei, rămase fară reglementare administrativă, priveşte efectele deciziei Curţii Constituţionale nr. 51/2016, întrucât a scăzut cu circa 90% capacitatea de a se pune în aplicare mandatele de supraveghere tehnică, emise de judecătorii de drepturi şi libertăţi”.

La rândul său, Marius Iacob a enumerat câteva dintre riscurile cu care se va confrunta DNA: „pierderile de personal prin pensionări anticipate corelate cu modificarea condiţiilor de numire în DNA pentru procurori; frecventele modificări de ordin legislativ care au consecinţe asupra competenţei şi organizării instituţiei; campaniile media negative nefundamentate de un motiv rezonabil şi riscurile asociate domeniilor sociale în care se manifestă corupţia la nivel înalt, manifestate prin iniţiative de modificare a legii pentru situaţii individuale”. Iacob a menţionat şi faptul că, în acest moment, la DNA sunt înregistrate 300 de cauze în care sunt cercetaţi magistraţi, dosare ce vor trebui înaintate noii secţii ce va fi înfiinţată în cadrul Parchetului General, odată cu intrarea în vigoare a Legii 304/2004.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările