Cum a declanşat Oficiul European Antifraudă ancheta în dosarul lui Liviu Dragnea

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea (55 de ani), a fost pus ieri sub acuzare în cel de-al treilea dosar penal. Acuzaţiile procurorilor DNA sunt dintre cele mai grave.

Liderul PSD este acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat, fraude europene şi abuz în serviciu, infracţiuni care i-ar putea aduce şi şapte ani de închisoare dacă va fi găsit vinovat. Faptele ar fi fost comise în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, funcţie pe care Dragnea a ocupat-o timp de 12 ani, în perioada 2000-2012. Ancheta are legătură cu modul în care societatea Tel Drum - controlată prin intrmediul unor acţuni la purtător - a primit contracte finanţate din fondurile publice naţionale sau europene. Alte opt persoane au fost puse sub acuzare în acest caz, afacerişti, funcţionari şi directori în cadrul CJ Teleorman. Cele mai cunoscute nume sunt cele ale lui Marian Fişcuci, primul acţionar al firmei Tel Drum şi al fostului consilier judeţean din Teleorman, Petre Pitiş. 

Liviu Dragnea are o condamnare în dosarul „Referendumul”, şi un proces în dosarul „Angajărilor fictive”

Potrivit DNA, dosarul s-a constituit pe baza unei sesizări a Oficiului European Antifraudă (OLAF) ce a fost transmisă la data de 30 septembrie 2016, şi semnala săvârşirea mai multor infracţiuni, între care obţinerea nelegală, pe bază de documente false, a unor finanţări din fonduri europene, pentru lucrări de reabilitare de drumuri judeţene, beneficiar fiind CJ Teleorman. Era vorba de două contracte câştigate de Tel Drum în perioada 2008-2009, care ar fi fost încredinţate ilegal: DJ 701 şi DJ 506. 

"Contribuţia Oficiului European pentru Combaterea Fraudelor (OLAF) la acest rezultat a fost evidenţiată de DNA. Direcţia Naţională Anticorupţie a explicat că acest dosar este rezultatul a două investigaţii efectuate de OLAF privind proiecte finanţate de Fondul European pentru Dezvoltarea Regională în scopul construirii de drumuri în România, investigaţii finalizate în mai şi septembrie 2016", se arată într-un comunicat de presă al OLAF, postat pe site-ul instituţiei.

Ce spune OLAF

OLAF mai anunţă că a depistat dovezi care sugerează colaborări secrete între beneficiarii fondurilor, funcţionari publici şi firmele contractate, inclusiv falsificare de documente în timpul procedurilor de achiziţie.

"Unele dintre aceste documente au fost folosite pentru susţinerea dosarului pe care beneficiarul l-a transmis Autorităţii de Management, rezultatul fiind alocarea a 21 de milioane de euro din fonduri ale Uniunii Europene. Investigaţiile OLAF s-au finalizat prin formularea de recomandări financiare adresate Direcţiei Generale pentru Politici Regionale şi Urbane în sensul recuperării în totalitate a sumei de 21 de milioane de euro, precum şi cu recomandări judiciare adresate Direcţiei Naţionale Anticorupţie din România pentru iniţierea unor acţiuni judiciare în acest caz", potrivit sursei citate.

În schimb, Liviu Dragnea neagă că ar avea vreo legătură cu Tel Drum. „Am fost la DNA să-mi iau în primire al treilea dosar. Trebuie să recunosc că e o poveste lungă. Resping categoric toate acuzaţiile. Nu am legături financiare, patrimoniale cu acea firmă. O să vedem pe ce se bazează aceste afirmaţii ale DNA“, a spus liderul PSD. Mai mult, acesta a precizat faptul că se simte „afectat“ de noul dosar, dar că nu să demisioneze, primind multe mesaje de încurajare din partea colegilor săi.

Cine controlează firma

Procurorii susţin că totul ar fi început în anul 2002, atunci când Tel Drum care era controlată de CJ Teleorman a fost privatizată. Unicul actionar al firmei a devenit Marian Fişcuci, dar procurorii spun că acesta ar fi fost de fapt un interpus al lui Dragnea, Tel Drum fiind tot timpul „în sfera de influenţă şi control” a acestuia. Drept urmare, societatea ar fi primit în următorii ani, 2002-2005, lucrări de reabilitare şi întreţinere a structurii rutiere aflate în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman, fără să fi existat o procedură concurenţială de atribuire, arată DNA.

Un rol important în câştigarea acestor contracte l-ar fi jucat un utilaj cheie, care se cheamă tren reciclator - stabilizator la rece in situ, achiziţionat de CJ Teleorman cu suma de 30 de miliarde de lei vechi. Acesta a fost închiriat şi ulterior înstrăinat către Tel Drum. 

Mai mult, procurorii acuză că Tel Drum ar fi avut acces la informaţii confidenţiale privind licitaţiile publice înainte de momentul publicării anunţurilor şi prin inserarea unor condiţii restrictive în caietele de sarcini. Printre altele, firmelor li se cerea să deţină un tren reciclator, exact ca utilajul pe care CJ Teleorman l-a înstrăinat către Tel Drum. DNA a explicat că toţi cei implicaţi în această afacere ar fi avut diverse beneficii, cum ar fi salarii bine plătite, funcţii, dividende sau folosirea gratuită a unor bunuri. 

În cazul lui Dragnea, politicianul ar fi obţinut direct, sau prin intermediul soţiei sale sau al fiului, bunuri mobile şi imobile. Este vorba să părţi sociale dintr-o firmă, plata unor dividende, plata unor sume periodice cu titlu de chirie încasate personal de Liviu Dragnea şi fosta sa soţie, Bombonica Prodana, sau fololosirea gratuită  a unor imobile sau autoturisme de către fiul politicianului.

Jucătorul pe plan naţional

În acelaşi timp, creşterea influenţei politice a lui Dragnea ar fi adus noi contracte societăţii Tel Drum, care a devenit una din cele mai puternice companii din ţară în lucrările de infrastructură. Reamintim că liderul PSD a ocupat funcţii importante atât în partid cât şi în Guvern. Mai exact, acesta a fost secretar general (2010 – 2013), preşedinte (2013 - 2015) şi preşedinte executiv (2015-prezent), dar a ocupat şi fotoliul de ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi vicepremier (2012-2015).

În acelaşi timp, membri din gruparea „Tel Drum” ar fi făcut donaţii electorale pentru PSD. Finanţările către partid s–ar fi făcut prin intermediul mai multor societăţi, controlate de cei implicaţi, apropiaţi ai lui Liviu Dragnea. Numai în anul 2009 ar fi fost donaţi 2,5 milioane de lei. Procurorii spun că, în acelaşi timp, societăţile care făceau donaţii la partid primeau contracte publice, iar banii astfel obţinuţi ar fi fost direcţionaţi către Tel Drum.

Promovarea în funcţii

Şi acestea nu sunt singurele acuzaţii aduse în acest caz. Anchetatorii mai susţin că odată cu promovarea lui Liviu Dragnea, din Teleorman la nivel central, politicianul ar fi facilitat şi obţinerea unor funcţii publice importante în cazul unor apropiaţi.  Presa a scris despre promovarea în funcţii-cheie în Teleorman, dar şi in instituţii guvernamentale a unor persoane apropiate de Dragnea. Printre acestea se numără miniştrii Carmen Dan şi Sevil Shhaideh, actualul şef al Curţii de Conturi, Mihai Busuioc, actualul consilier al Curţii de Conturi şi fost sef ANAF Bogdan Stan, fostul şofer al lui Dragnea, Adrian Maldinoiu, promovat secretar de stat şi administrator la CNAIR, sau Cătălina Ştefănescu,  angajată consilier la SGG. 

Surpriza de la percheziţii

De altfel, la percheziţii ar fi fost descoperite documente în care membrii grupării propuneau şi facilitau numirea în funcţii publice a persoanelor cu care aveau relaţii apropiate. „Fie erau indicate persoane care ar fi fost potrivite pentru ocuparea unui post de conducere în cadrul administraţiei centrale şi care au fost numite ulterior în aceste posturi, fie erau indicate detalii cu privire la dorinţa unor persoane publice de a pune în funcţie o persoană apropiată”, arată DNA. 

De asemenea, au fost găsite documente nepublice ce aparţineau unor instituţii de stat cum ar fi note de fundamentare şi caiete de sarcini pentru licitaţii viitoare ce se aflau în procedură de avizare internă (cum este cazul Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale), corespondenţă între unităţile administrativ teritoriale şi Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (în cadrul obiectivelor ce se doreau a fi finanţate din PNDL), liste privind proiectele depuse pentru finanţare, documente solicitate de autorităţile judiciare de la instituţiile publice în cursul urmăririi penale (cum este cazul ANCPI). 

„26,6 milioane de euro ar fi prejudiciul adus în acest dosar. 6,6 miloane de euro ar proveni din infracţiunea de abuz în serviciu şi 20 de milioane de euro din fraudarea fondurilor europene”, DNA

Te-ar putea interesa şi:

Tel Drum, balaurul care îl poate înghiţi pe Dragnea cu partid cu tot

Dragnea: Nu cred că e vreun membru din conducerea PSD care să nu aibă dosar. Premierul nu m-a sunat azi. Sistemul va sări pe Iohannis cum a sărit şi pe Băsescu 

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite