Ce este Planul Alb - sistemul de intervenţie care ar fi evitat haosul de la Colectiv
0După ce neregulile din noaptea tragediei Colectiv au fost scoase la iveală şi de un raport al inspectorilor guvernamentali, oficialii din Sănătate au arătat că haosul din spitale putea fi prevenit. Asta dacă fiecare unitate sanitară care a preluat răniţii pe 30 octombrie 2015 ar fi avut un Plan alb de intervenţie. În realitate, astfel de planuri foarte bine puse la punct au existat doar la spitalele Floreasca şi Universitar.
Planul roşu în cazul tragediei din clubul Colectiv a fost declanşat cu întârziere, intervenţia la faţa locului fiind, în mare parte, o acţiune necoordonată, cu elemente de improvizaţie a autorităţilor.
Concluziile se desprind din raportul întocmit de Corpul de Control al premierului Dacian Cioloş. Totodată, din documentul inspectorilor guvernamentali reiese că, la data tragediei nu a existat un Plan alb cadru la nivelul Ministerului Sănătăţii şi nici la nivelul fiecărui spital care a preluat răniţii pe 30 octombrie 2015.
„Dacă existau aceste Planuri albe, s-ar fi redus cumva din haosul care s-a creat în acea noapte”, au arătat, pentru „Adevărul”, oficiali din Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), potrivit cărora fiecare spital în care au fost îngrijiţi răniţii avea obligaţia, prin lege, să aibă un astfel de plan.
„Planul alb este echivalentul celui roşu, dar el e pe partea de spitale. În mod normal, asta înseamnă că oamenii din spitale ştiu din timp ce au de făcut, ceea ce nu s-a întâmplat peste tot”, au arătat oficialii.
Spitale care n-au avut Plan alb în noaptea tragediei
Concret, Planul alb se activează în caz de catastrofă, dacă medicii care sunt de gardă sunt depăşiţi de afluxul de pacienţi care ajung în spital. Unităţile medicale care i-au preluat pe tinerii răniţi în incendiu nu aveau însă procedurile trecute pe hârtie, după cum admit chiar specialişti din Ministerul Sănătăţii.
Dacă spitale precum Floreasca şi Universitar aveau un Plan alb foarte bine pus la punct, nu acelaşi lucru se poate spune despre spitalele Bagdasar-Arseni sau Grigore Alexandrescu. Şi la spitalele Elias şi Sfântul Ioan existau planuri de intervenţie, mai mult sau mai puţin complete.
„La Floreasca, problema a fost că au venit mulţi pacienţi pe propriile lor picioare. Dacă tragedia Colectiv s-ar fi petrecut o lună mai târziu, toate spitalele ar fi avut Planul alb făcut. În octombrie, nu toată lumea îl avea formalizat sau finalizat, deşi aveau, practic, această obligaţie. Unele spitale îl aveau bine făcut, altele mai puţin, altele deloc. Însă, chiar dacă acest plan există, el nu stă atârnat pe pereţi”, au arătat, pentru „Adevărul”, oficiali din Ministerul Sănătăţii.
Diferenţele dintre Planul alb şi Planul roşu
Aceştia susţin că Planul alb este diferit de Planul roşu, declanşat cu întârziere în cazul Colectiv, conform inspectorilor guvernamentali. Dacă Planul roşu explică modul în care se intervine în situaţiile de urgenţă la nivel de instituţii, nu acelaşi lucru se poate spune despre Planul alb, care nici în momentul de faţă nu este prevăzut în legislaţie.
„Am ajuns la concluzia că avem nevoie de un Plan Alb cadru în cursul verii trecute, după ce şefii fiecărui spital, care erau responsabili de elaborarea lui, treceau ce credeau de cuviinţă în acel document. Şi atunci, ne-am dat seama că e nevoie de un plan general, care să vină dinspre Ministerul Sănătăţii către ei. Au primit inclusiv un ghid de completare al acestui plan, dar nu toţi ni l-au trimis”, au completat oficialii.
Planul alb se activează însă şi în cazuri mai puţin grave decât Colectiv.
„Conţine măsuri de bun-simţ: cum se alertează medicii, ce fel de medici sunt chemaţi de acasă, cine e responsabil de răniţi, cum sunt aceştia triaţi şi aşa mai departe. La Colectiv, din punctul nostru de vedere, chiar şi spitalele care nu aveau planul făcut, şi-au depăşit atribuţiile şi s-au mobilizat exemplar”, au precizat sursele din Ministerul Sănătăţii, adăugând că centralizarea acestor planuri se face de către Centrul Operativ pentru Situaţii de Urgenţă (COSU).
80% din ambulanţele ajunse la faţa locului, bune de casat
Raportul dat publicităţii de inspectorii guvernamentali scoate în evidenţă şi alte nereguli. Mai exact, aproape 80% din ambulanţele care au fost mobilizate la faţa locului erau foarte vechi şi numai bune de casat. Cu toate acestea, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii afirmă că ele puteau fi folosite.
Documentul subliniază că la nivelul Direcţiilor de Sănătate Publică din Bucureşti au fost date contradictorii referitoare la numărul pacienţilor din fiecare spital.
Totodată, inspectorilor guvernamentali li s-a părut suspect modul în care s-au făcut raportările infecţiilor nosocomiale.
Şi Unitatea de Arşi de la Spitalul Floreasca, nefolosită în timpul tragediei, le-a atras atenţia celor din Corpul de Control al premierului Cioloş, care mai arată că „mecanismul de protecţie civlă al Uniunii Europene nu a fost activat de către statul român, deşi acesta era aplicabil”.
64 de persoane au murit în urma tragediei din clubul Colectiv şi alte aproape 200 au fost grav rănite, necesitând asistenţă medicală îndelungată.
Pe aceeaşi temă:
Suciu: Raportul de control de la Colectiv nu caută vinovăţii personale, ci modificări de procedură
Imagini dramatice din Colectiv. Cum arăta clubul după incendiul din 2015
Tragedia din Colectiv. Patronii clubului bucureştean, citaţi la Parchetul General
Se încarcă comentariile...
