Bucureşti, singura capitală europeană în faliment

Locuitorii se îngrijorează după ce Bucureştiul a fost declarat în faliment la începutul lui iunie. Opoziţia denunţă o problemă de administrare.

„Da, mi-e teamă, deoarece nu ştiu ce voi face dacă mă concediază“, mărturiseşte o angajată a Primăriei Bucureşti care preferă să rămână anonimă de teama unor represalii. Motivul: situaţia financiară a Primăriei Bucureşti nu a fost niciodată atât de gravă ca acum. Totodată, instituţiile care depind de municipalitatea capitalei nu au fost niciodată atât de ameninţate de riscul de a nu mai putea funcţiona din cauza lipsei subvenţiilor. Incertitudinea este o realitate a Primăriei Bucureşti, scrie jurnalista Irène Costelian în „Libération“.

„Totul a început la 7 iunie, când Gabriela Firea, primarul social-democrat al capitalei, a anunţat falimentul Primăriei. Imediat după acest anunţ, au urmat tăierile bugetare, care au paralizat şcoli, spitale şi centre culturale, toate dependente de fondurile municipale. Numai sectorul cultural, de exemplu, a înregistrat o scădere de peste 19 milioane de euro“, relatează cotidianul francez. „Spectacolele care trebuiau să aibă loc periodic sunt anulate din cauza bugetului“, spune pentru „Liberation“ actriţa Eliza Păun, care colaborează cu Teatrul Naţional din Bucureşti. Atât pentru ea, cât şi pentru colegii din lumea teatrului, cortina pare că a căzut definitiv pe scena culturală a capitalei în acest sezon.

„Falimentul Bucureştiului este un caz unic în Uniunea Europeană. Din două motive: în primul rând, pentru că nicio altă capitală europeană nu s-a confruntat cu o astfel situaţie, iar, în al doilea rând, situaţia dramatică a Primăriei este cu atât mai paradoxală cu cât ţara nu este în criză“, relevă publicaţia citată. „Economia României este în constantă creştere“, spune Lidia Moise, redactor şef la Reporter Global, partenerul român al britanicului The Economist. „Ar putea cere Guvernului o prelungire, dar acest lucru pare tot mai dificil“, adaugă ea pentru „Liberation“.

Rata dobânzii tinde spre vârf

Circa 630 de milioane de euro, adică jumătate din bugetul anual, lipsesc din conturile Primăriei pentru a putea funcţiona normal până la sfârşitul anului curent. Este greu de crezut că primarul Gabriela Firea va găsi în timp util o astfel de sumă. Recurgerea la un nou împrumut pe pieţele financiare? O misiune imposibilă, sau aproape imposibilă, întrucât capitala este puternic îndatorată şi în imposibilitate de plată. Motivul: deja în imposibilitate de plată, capitala este puternic îndatorată, iar dacă pieţele financiare ar interveni, rata dobânzii va tinde spre vârf.

Cum s-a ajuns într-un asemenea impas? Din cauza creării masive de întreprinderi publice inutile şi costisitoare, subvenţiilor acordate unor servicii publice inoperante, scăderii impozitului pe venit, de la 16% la 10%, fără a include bugetul îndepărtat de promisiunile iniţiale acordat de Ministerul Finanţelor, subliniază „Liberation“.

În acest context,  opoziţia de dreapta denunţă o proastă gestionare. „Nu a avut loc o modernizare managerială a administraţiei în ultimii ani“, afirmă Tănase Stamule, de la Partidul Naţional Liberal. „În loc să digitalizeze unele servicii, aşa cum au făcut majoritatea capitalelor europene, aici au preferat să păstreze un personal costisitor. Administraţia de la conducerea Primăriei Bucureştiului nu a raţionalizat costurile“, continuă el pentru cotidianul francez. Erorile strategice s-au ţinut lanţ, precum achiziţionarea autobuzelor turceşti de ultimă generaţie Otokar. La un an de la cumpărare, unele dintre ele nu mai pot fi folosite, menţionează sursa citată.

O situaţie care aminteşte de era Ceauşescu

„Evident, anunţul falimentului a fost un şoc pentru toată lumea. Dar efectele sale se vor resimţi în toamnă“, avertizează Lidia Moise. Asta crede şi Eliza Păun, care se mobilizează cu colegii săi de la alte teatre din Bucureşti pentru a alerta opinia publică asupra consecinţelor efective ale acestui anunţ şi care deplânge indolenţa unora: „Este frustrant. Ne simţim neputincioşi, pentru că mulţi dintre directorii de teatre tac. Ei trebuie să denunţe tăierile bugetare“.

În Bucureşti, tot mai mulţi cetăţeni se tem deja de ce e mai rău, deoarece tăierile bugetare vor fi fără precedent. „Deocamdată e perioada de vacanţă. O să vedem ce se va întâmpla la iarnă, când apartamentele nu vor fi încălzite şi când străzile nu vor fi iluminate“, se alarmează Florica, o pensionară în vârstă de 78 de ani a cărei pensie abia acoperă cheltuielile de întreţinere ale locuinţei sale din centrul oraşului. Pentru ea, dar şi pentru mulţi alţii, căldura din iulie nu face uitată iarna grea din Bucureşti.

În ianuarie, proasta administrare a reţelei, lipsa întreţinerii şi datoriile municipalităţii au provocat numeroase întreruperi ale căldurii, aminteşte „Liberation“. O situaţie care nu a mai avut loc din era Ceauşescu, când lumea se încălzea la aragaz. Pentru că, la acea vreme, dictatorul, obsedat de rambursarea datoriei către Fondul Monetar Internaţional, a supus populaţia la măsuri drastice de austeritate. Era în 1989, chiar înainte de executarea sa în ziua de Crăciun, scrie cotidianul francez într-un material dedicat capitalei române.

Primăria Bucureştiului a remis adevarul.ro un drept la replică cu privire la articolul din Liberation. Conform acestui punct de vedere, administraţia Capitalei n-are nici o vină în situaţia descrisă mai sus care, sugerează textul, aparţine Guvernului pentru felul în care a alcătuit Bugetul şi "grelei moşteniri". Redăm în continuare, integral, dreptul la replică.

Drept la replică al Primăriei Bucureşti

"Bugetul Capitalei: Primarul General a solicitat in repetate randuri respectarea legii bugetului de stat şi a drepturilor legale ale Municipiului Bucureşti în construcţia bugetului pe anul 2019

Pentru corecta informare a opiniei publice, reamintim faptul că situaţia financiară a Capitalei este generată de modul în care a fost construit bugetul de stat, nu de decizii ale administraţiei Capitalei, aşadar nu a “început totul la 7 iunie”, aşa cum prezintă adevarul.ro.

Aceste aspecte au fost semnalate încă de la începutul anului: reamintim faptul ca, in luna februarie Primarul General, Gabriela Firea, tragea un semnal de alarma referitor la situatia financiara a Capitalei intr-o scrisoare deschisa si, ulterior, intr-o serie de conferinte de presa, respectiv reducerea cu 25 % a veniturilor pentru Primaria Capitalei, ca urmare a modului in care a fost construit bugetul de stat in anul 2019. La acea data nu au existat reactii ale persoanelor publice fata de decizia guvernamentala, desi urmarile erau previzibile: o prioritizare mai stricta, cu accent pe utilitati publice si investitii si o reanalizare a alocarilor in celelalte domenii.

Ulterior, in luna mai, Primaria Capitalei a solicitat Guvernului modificarea bugetului de stat la urmatoarea rectificare bugetara, in sensul suplimentarii bugetului PMB cu 800 de milioane de lei. Majorarea a fost solicitata nu ca o favoare, ci tocmai pentru ca Municipiul Bucureşti să fie tratat în mod egal cu alte unitati administrativ-teritoriale, si anume sa nu incaseze in acest an mai putin decat alocarea din anul 2018. Este vorba despre o diferenta de 393,5 de milioane de lei, la care se adauga suma de 415,8 miloane de lei – pentru acoperirea diferentei neincasate de Municipiul Bucuresti din impozitul pe venit, in anul 2019, pana in prezent, in comparatie cu incasarile de anul trecut.

Totodata, Primaria Capitalei a solicitat Guvernului, la acea data, imprumuturi din Trezoreria Statului pentru acoperirea unor domenii prioritare precum: subventia acordata bucurestenilor pentru energia termica, subventia pentru serviciul de transport public, investitii complementare si cheltuieli neeligibile aferente proiectelor finantate din fonduri europene si 4 dintre marile proiecte de investitii ale Capitalei.

Bugetul sanatatii nu este afectat ci, dimpotriva, creste cu peste 51 de milioane de lei

Subliniem, totodată, ca Bucurestiul nu este nici pe departe in situatia sa fi “paralizat şcoli, spitale şi centre culturale” ca urmare a situatiei financiare, aşa cum se pune problema in materialul citat.

La ultima rectificare bugetară, au fost pastrate in buget acele sume care pot fi cheltuite in exercitiul bugetar curent, pana la sfarsitul anului (s-au avut in vedere stadiul lucrarilor de investitii, derularea procedurilor de achizitie publica etc.). Pe parcursul executiei bugetare sumele pot fi completate prin alte modificari/rectificari bugetare – în funcţie de evoluţia efectivă a proiectelor şi de rectificarea bugetului de stat, realizată de Guvern.

Mai mult, precizăm faptul că în mandatul Primarului General Gabriela Firea in toate cele 19 spitale administrate de Primaria Municipiului Bucuresti, prin ASSMB, s-au realizat modernizari si reabilitari de peste 10 milioane de euro si s-au realizat investitii in aparatura medicala performanta de aproape 40 de milioane de euro, o suma record.

Anul trecut, in Bucuresti, au fost finalizate doua noi spitale importante:

1.Spitalul Clinic de Copii Dr. Victor Gomoiu cu Ambulatoriul Integrat al acestuia - o investitie de peste 52 de milioane de Euro;

2.Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie "Foisor"- o investitie de peste 50 de milioane de euro.

Au fost inaugurate corpuri si sectii noi la cateva spitale administrate de PMB, prin ASSMB: Spitalul de Reumatologie Dr. Ion Stoia, Spitalul Clinic Dr. I. Cantacuzino, Spitalul Clinic de Nefrologie Dr. Carol Davila.

Premiere medicale nationale:

La Spitalul Sf. Maria din Bucuresti, care a beneficiat de investitii importante in sectia de Transplant Pulmonar, unica in tara, echipa de chirurgi a efectuat cu succes, in doar un an, sase operatii. Aceste interventii erau posibile pana acum doar in strainatate.

Mai mult decat atat, au fost angajati medici si a fost cumparata aparatura medicala performanta pentru cabinetele medicale scolare din Bucuresti, o alta premiera nationala fiind faptul ca Primaria Municipiului Bucuresti subventioneaza consultatiile stomatologice si aplicarea de aparate ortodontice pentru elevii din Bucuresti.

Au fost achizitionate 100 de ambulante moderne, in valoare de peste 10 milioane de euro.

De asemenea, 147 de cadre medicale se vor muta in apartamente cumparate de PMB, prin Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti. Initiativa proiectului apartine Primarului General, Gabriela Firea si prevede acordarea de locuinte de serviciu pentru 600 de medici, asistente si personal auxiliar, pentru a-i incuraja sa profeseze in Romania.

Alte exemple:

La Spitalul Clinic Dr. I. Cantacuzino s-au realizat interventii chirurgicale cu aparatura de ultima generatie

PMB, prin ASSMB, a investit 400.000 de euro in renovarea Sectiei de Obstetrica-Ginecologie II de la Spitalul Clinic Dr. I. Cantacuzino.  Sectia a fost recompartimentata si dotata cu aparatura de ultima generatie. S-a dat in folosinta la inceputul acestui an si aici au loc, in medie, 10 operatii pe zi. Cele doua sali de operatie, sala de preanestezie si compartimentul de Terapie Intensiva au fost dotate cu aparatura noua.

De asemenea s-au mai realizat investitii de 1,5 milioane de euro pentru modernizarea si dotarea cu aparatura ultraperformanta a altor doua compartimente: Endoscopie Digestiva cu sase paturi si Oncologie Medicala cu sapte paturi.

La Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie "Foisor" s-au facut investitii de 1,3 milioane euro in blocul operator si ATI. Blocul operator de la Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie "Foisor" este structurat pe doua etaje si include 8 sali de operatie, camere de trezire lenta, filtre si camere de relaxare pentru personalul medical. Aproximativ 700 de pacienti din Bucuresti si din tara sunt operati lunar la Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie "Foisor".

Metoda ultramoderna de sterilizare

Tot la aceasta unitate medicala instrumentarul chirurgical este sterilizat printr-o metoda unica in sistemul de sanatate romanesc. Pe linia moderna de sterilizare computerizata, instrumentarul chirurgical parcurge un circuit complet, pe trei sectoare distincte, prevazute cu sistem de filtrare personal. In Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie Foisor se realizeaza 30-40 de interventii chirurgicale, zilnic, iar la fiecare operatie se folosesc intre 3 si 36 de truse specifice.

Sistem unic de spalare a paturilor

Tot la Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie "Foisor" paturile se spala in ,,masini de spalat”. Materialele speciale din care sunt realizate permit ca paturile sa fie introduse intr-o cabina, unde, timp de 15 minute, la 80 de grade Celsius, sunt curatate, dezinfectate si sterilizate. Au prioritate paturile din ATI, care preiau pacientii din Blocul Operator. Readucerea paturilor in saloane se face prin circuite separate.

La Spitalul de Boli Reumatismale Dr. Ion Stoia se utilizeaza un neurostimulator pentru afectiuni lombare, unic in sistemul de sanatate de stat din Romania. Aparatul, in valoare de 845.000 de lei, achizitionat de Primaria Municipiului Bucuresti, prin ASSMB, este destinat pentru tratamentul pacientilor cu afectiuni lombare de tip degenerativ, cauzate de boli reumatice. Neurostimulatorul scaneaza si detecteaza punctele nevralgice, de pe coloana, pe care apoi le electrostimuleaza cu ajutorul curentului electric. Detectia punctelor individuale se face pe baza unei harti a zonei dureroase, iar tratamentul este specific fiecarui pacient. Peste 300 de pacienti cu dureri lombare si cu hernii de disc, aflate in stadiu non chirurgical, s-au tratat de la inceputul anului cu ajutorul neurostimulatorului.

CULTURA

Domeniul culturii a reprezentat si reprezinta o prioritate pentru actuala administratie, iar faptele vorbesc de la sine:

In doar doi ani s-au finalizat lucrarile de consolidare a teatrelor Evreiesc de Stat si Ion Creanga, au fost demarate procedurile pentru consolidarea cladirilor care adapostesc Teatrul Mic si Nottara si s-au suplimentat schemele de personal ale institutiilor de cultura, in teatrele din subordinea PMB fiind angajati 100 de actori tineri si alte 50 de persoane (personal tehnic), la initiativa Primarului General Gabriela Firea.

Tot la initiativa Primarului General au fost infiintate noi institutii de cultura, cum ar fi Teatrul Dramaturgilor Romani, Centrul Cultural - Lumina, Centrul Cultural - Dinu Lipatti, iar Muzeul National al Literaturii Romane functioneaza intr-un sediu modern, dupa ce ani de zile a functionat in conditii improprii.

In ceea ce priveste sumele alocate teatrelor, informam ca bugetul total alocat acestora in anul 2019 este de aprox. 200 de milioane lei, adica aprox. DUBLU  fata de bugetele alocate de administratiile anterioare

(ex: 2013 - buget total teatre 79,1 milioane lei; 2014 - 94 milioane lei; 2015 - 123,2 milioane lei)

Referitor la faptul ca bugetul alocat teatrelor anul acesta este mai mic decat anul trecut, informam ca, desi s-au efectuat diminuari de buget pentru o parte din institutiile de cultura, bugetele alocate acopera cheltuielile salariale, buna functionare a institutiilor, precum si proiectele culturale.

Bucureştiul a dat startul digitalizării sub actuala administraţie:

Referitor la acest domeniu, neglijat de toate administraţile anterioare, vă informăm următoarele:

Digitalizarea serviciilor publice constituie o preocupare constantă, pentru actuala administraţie a Bucureştiului, iar lucrurile sunt concretizate într-o serie de proiecte la care demersurile au început încă din primul an al mandatului Primarului General, Gabriela Firea. Bucureştiul are, astăzi, o strategie smart-city, 4 aplicaţii mobile lansate în luna martie (infoSTB, Parking Bucureşti, Trafic alert Bucureşti şi Social alert Bucureşti), un proiect în desfăşurare pentru energie smart în cele 19 spitale administrate de Primaria Capitalei, un acord de cooperare pentru implementarea unui proiect pilot de transport alternativ smart-bike sharing, proiecte pentru trafic, transport public, mobile ticketing, siguranţa cetăţenilor, cloud municipal, parking, dispecerizare unica, open data platform, cardul municipal."

Cu privire la Sistemul de management al traficului (BTMS - Bucharest Traffic Management System), precizăm că au fost realizate şi actualizate la zi aplicaţiile care gestionează traficul din reţeaua BTMS, ele fiind în funcţiune cu noile actualizări din martie 2019. Măsura are ca beneficiu faptul că inginerii de trafic care monitorizează si intretin si dezvolta reţeaua BTMS pot inrola intersectii noi, pot interveni, în prezent, în timp real la nivel de arteră pentru a adapta timpii de semaforizare în funcţie de traficul efectiv înregistrat la acel moment pe artera respectivă.

Primăria Capitalei derulează în prezent şi un proiect pilot în domeniu – implementarea unui sistem de back-up pentru axul Colentina, util în cazul în care se întrerupe comunicaţia prin reteaua de fibra a sistemului cu această arteră prin introducerea, in conditii de securitate a datelor, tehnologia 4/5 G.

Un alt proiect pilot implementat pe Axul Colentina începând cu anul 2018 (finalizare august 2019) este cel de utilizare a tehnologiei IOT, prin înlocuirea soluţiei clasice (bucle inductive instalate în carosabil şi conectate la sistem) cu senzori care comunică prin unde radio cu BTMS.

Tot pentru îmbunătăţirea transportului în Bucureşti, Primăria Capitalei a realizat integrarea între reţeaua BTMS şi mijloacele de transport STB, prin aplicaţii care permit prioritizarea în trafic a transportului public local. În prezent se lucrează la liniile de tramvai 10 şi 1 şi la linia de autobuz 336, cu termen de finalizare sfarsitul lunii august.

Capitala beneficiază, de altfel, de integrarea acestor sisteme încă din anul 2018 – când a fost realizat proiectul de informare electronică a călătorilor în staţiile de tramvai de pe axul Iancului-Pantelimon. Pe baza rezultatelor acestui proiect-pilot, proiecte similare vor fi implementate în toate staţiile de transport public local.

RADET

Comparaţia cu “era Ceauşescu” este total forţată, de vreme ce în prezent nu este vorba de “supune populaţia la măsuri drastice de austeritate”, aşa cum se notează în articol, ci de consecinţe ale subfinanţării unor domenii şi inactivităţii timp de zeci de ani înainte de actuala administraţie.

Astfel, aşa cum am comunicat public în repetate rânduri, situaţia sistemului de termoficare din iarna trecută este rezultatul unei proaste conduceri a regiei timp cateva decenii (anterior actualului mandat), in care nu s-au luat masuri concrete de modernizare si reabilitare a retelelor RADET, pentru ca aceasta Regie sa poata oferi servicii publice corespunzatoare.

În ultimii doi ani, Primăria Capitalei a investit constant în sistemul de termoficare.

De la inceputul primaverii, RADET a demarat cea mai mare campanie de lucrari de investitii din ultimii 20 de ani, reprezentata de interventii pentru modernizarea conductelor de termoficare. Opririle din aceasta vara sunt cauzate, in cea mai mare parte, tocmai de aceste lucrari, care insa vor face posibila functionarea sistemului de termoficare in urmatorul sezon de incalzire.

In prezent, se desfasoara lucrari de modernizare a Magistralei II de termoficare in zona bulevardului Fizicienilor, in paralel cu lucrarile de schimbare a vanelor si compensatorilor care au loc in toate sectoarele Bucurestiului.

În aceste zile se atribuie contractele pentru 52 de loturi de lucrari, care au in vedere inlocuirea tronsoanelor ce au cauzat cele mai mari probleme in sezonul anterior de incalzire. Valoarea lucrarilor este de aproximativ 80 de milioane lei.

Subliniem faptul ca, sub nicio forma si in nicio situatie, sistemul centralizat de termoficare nu-si va incheia activitatea. Iarna viitoare, termoficarea Municipiului Bucuresti va fi administrata de Compania Municipala Termoenergetica Bucuresti, o companie infiintata dupa ce a obtinut votul a două treimi dintre consilierii generali ai Capitalei. Aceasta companie va realiza distributia agentului termic.

Tot pentru sistemul de termoficare, sunt in curs de accesare fonduri europene nerambursabile alocate Capitalei in acest sector: departamenul de specialitate a elaborat documentaţia necesară în ultimele luni, iar Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat deja proiectul privind indicatorii tehnico-economici rezultati din studiul de fezabilitate al proiectului de reabilitare a 212 km de conducte din reteaua bucuresteana de termoficare. Documentul va fi anexat cererii de finantare pe care Primaria Capitalei o va folosi pentru obtinerea de fonduri europene nerambursabile prin Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020, Axa prioritara 7.

Informaţiile furnizate în prezentul drept la replică sunt publice, cele mai multe dintre ele disponibile pe site-ul www.pmb.ro în secţiunea Comunicate de presă, deci la îndemâna oricărui, cu atât mai mult a unui jurnalist interesat de o minimă documentare, în cazul în care înţelege că acest lucru face parte din meseria sa – anume de a prezenta cititorilor informaţii reale, verificate, nu doar acuzaţii sau interpretări ale altora.

Direcţia de presă