Sergiu Voloc visează să părăsească Republica Moldova

Sergiu
Voloc visează să părăsească Republica Moldova

Actorul Sergiu Voloc vrea să părăsească definitiv Republica Moldova. FOTO Alexandru Tarlev

În prezent, oamenii nu mai sunt exilaţi de către politicieni. Cetăţenii se autoexilează din cauza problemelor nerezolvate de demnitari. Pentru Sergiu Voloc, actor de meserie, autoexilul este echivalent cu retragerea într-o altă ţară - visul său din copilărie, încă nerealizat din motive financiare şi justiţiare.

Ştiri pe aceeaşi temă

Actorul a devenit cunoscut publicului prin rolurile sale în scurtmetrajele „Plictis şi inspiraţie”, „Când se stinge lumina”, „Saşa, Grişa şi Ion”, „Covorul”, „Bingo” şi în lungmetrajul „Nunta în Basarabia”. Reporterul Adevărul Moldova a discutat cu Sergiu Voloc despre politică, justiţie şi cultura din ţara noastră.
 

Nunţile politizate

În Republica Moldova politica este pe buzele oricui. De la ţărani la funcţionari, moldovenii ştiu să discute despre politică oriunde, începând cu viaţa urbană şi terminând cu petrecerile de la nunţi şi cumătrii. Uneori ai impresia că mireasa şi mirele trec pe planul doi după o jumătate de nuntă, căci încep discuţiile despre politicieni. Poporul nostru acordă prea multă audienţă demnitarilor, faţă de cetăţenii din alte ţări. Am încercat odată să vorbesc în Olanda despre politică şi oamenii de acolo mi-au zis că ei nu le fac rating politicienilor.
 

Autoexilul

Politicienii noştri nu întreprind acţiuni care să corespundă aşteptărilor cetăţenilor. Poporul primeşte doar feţe, în locul acţiunilor constructive. Nu am auzit vreo idee nouă de viaţă care să mă frapeze. Dacă înainte, KGB-ul exila persoanele care doreau să se manifeste individual, acum exilul nu vine din partea politicianului, ci vin anumite probleme nerezolvate de demnitari, care duc la autoexilarea persoanelor.
 

Poporul vrea politicieni luptători

Orice ţară are nevoie de o conducere puternică. Nu am niciun respect faţă de niciun politician de-al nostru. Atât timp cât partidele nu devin flexibile pentru propriul popor şi în colaborare cu relaţiile internaţionale, actorul nu poate fi fidel niciunei structuri politice din Republica Moldova. Poporului trebuie să-i arăţi că eşti luptător, nu că poţi fi dominat. Rusia o să-şi bată joc de moldoveni anume pentru că ei nu au nicio poziţie de demnitate, deoarece niciodată nu i-au întors cuvântul.
 

Moldova este o Crimee

Partidul lui Renato Usatîi şi al lui Igor Dodon promovează ideile antistatale şi par a fi mai „naglîie” (impertinente, arogante - n.r.). De aceea, aceste două formaţiuni politice trebuie imediat scoase din cursa electorală şi trecute pe o masă de investigaţie penală. În opinia acestor doi lideri, Moldova este o Crimee care trebuie anexată şi băgată în sistemul de frică al Rusiei. De aceea, nu vom greşi dacă ne vom îndepărta de Rusia atât timp cât la cârma ei stă un agresor. Întotdeauna fac o comparaţie cu o dragoste nereuşită. Dacă nu merge, ori o rupi, ori te vei chinui toată viaţa.
 

Portret de politician

Mai mulţi politicieni ar trebui să se schimbe, pentru ca lumea să adopte altă atitudine faţă de ei. Marian Lupu trebuie să abandoneze stilul său - de a fi când cu ruşii, când cu românii. Lui Vlad Plahotniuc îi sugerez să nu se mai ducă pe la „Licurici”, căci nu-i face bine la imagine. Şi Vlad Filat trebuie să înţeleagă că e timpul să ia atitudine şi să lupte altfel. Pe Mihai Ghimpu nici nu-l socot om politic, iar Iurie Roşca trebuie scos din ţară. Iurie Leancă este omul căruia i se dictează ce să facă. Când am auzit că nu vrea să colaboreze cu NATO, am înţeles că el e omul sistemului rusesc, iar de Chirtoacă mă îndoiesc că a terminat universitatea Sorbona.
 

Justiţia, o formă comunistă

De zece ani sunt în conflict cu justiţia din Republica Moldova. Din interacţiunile cu ea, consider că justiţia este unica formă de comunism existentă sută la sută în Republica Moldova. Cred că sistemul judiciar din ţară este unul învechit. Pentru a-l îmbunătăţi, trebuie arestaţi judecătorii care comit erori grave prin deciziile pe care le iau; mă refer la dosarele pe care le pierde Moldova la CEDO. Judecătorii îşi vor folosi tot profesionalismul pentru a lua decizii corecte doar atunci când vor plăti ei, în urma deciziilor de la CEDO, eroarea comisă. Sistemul judiciar din ţara noastră nu cunoaşte ce înseamnă termenul reformă, iar oamenii săraci sunt cei mai exploataţi. E mai simplu să condamni la şase ani de închisoare un sărac pentru că a furat o găină, decât să condamni un bogat pentru că a furat milioane. Justiţia nu este cheie de biserică. Am avut de suferit de multe ori, nefiind vinovat. Nimeni nu a îndrăznit să spună că avem o justiţie moartă, de asta şi avem ce avem.
 

Studenţii, clienţii poliţiei din 2004

În anul 2004, am avut primele confruntări cu justiţia, fiind pus să semnez anumite încriminări din partea poliţiei, absolut ridicole. Atunci studenţii erau clienţii fideli ai poliţiei, deoarece nu aveau forţe să lupte cu justiţia. Exista o minifabrică de dosare, care funcţiona după următoarele reguli: poliţia reţinea studenţi şi îi punea să semneze anumite declaraţii, iar, astfel, poliţistul se alegea cu o mică steluţă. Dosarul ajungea apoi la procuror, care avea un teanc de dosare pentru salariul său, iar judecătorul avea mai mult de lucru.
 

Lecţie de viaţă

Problemele cele mari abia începeau. În anul 2009, la 7 aprilie am participat la proteste, alături de cei 70 de mii de manifestanţi. După o lună, am fost reţinut şi impus să semnez un act ce presupunea 15 ani de închisoare, cu amnistia lui Vladimir Voronin, preşedintele Republicii Moldova în acea perioadă. Atunci am zis „Nu!” - am făcut asta în anul 2004. Eram gata să îndur orice. Am stat trei zile înfometat, ţinut într-o presiune psihologică continuă. La cererea poliţiştilor, am făcut o declaraţie video în care eram de acord cu amnistia lui Voronin. Eliberat după câteva zile, am fost la televiziune şi am făcut o dezminţire la acest video... Că a căzut Voronin, este clar, dar a rămas sistemul judiciar în picioare.
 

Judecătorii mănâncă şi beau în sala de şedinţe

Este descoperirea din data de 7 martie 2014, când am pătruns în sediul Curţii Supreme de Justiţie pentru a vorbi personal cu unul dintre judecători. Mai apoi, într-o formă interpretativă, le-am arătat că le gâdil uşile, ei însă au spus că le-am deteriorat. Urmările acestui incident continuă. Au fost audiaţi martorii în cadrul a patru şedinţe, am achitat 11 mii de lei pentru că mi s-a spus că am condus în stare de ebrietate. Recunosc că acţiunile mele au fost uşor încăpăţânate, deoarece am rămas fără permis de conducere şi cu multe probleme la angajarea în câmpul muncii. Violeta Gaşiţoi este avocatul care s-a oferit să mă apere gratuit.
 

Sergiu Voloc, neapreciat

Decizia de a înceta proiectul „Cool Publika” nu-mi aparţine mie, ci conducerii postului de televiziune. Poate din motive financiare, poate din motive electorale. M-am adresat la mai multe televiziuni şi am înţeles că nu este nevoie de imaginea mea. Probabil am greşit cu unele incidente, motiv pentru care mulţi ar renunţa să valorifice persoana mea.
 

Scenă de conflict sau rol secundar

„La limita de jos a cerului” este o producţie moldo-românească, înaintată pentru premiile Oscar. Sunt fericit că am colaborat cu regizorul filmului, Igor Cobileanski. Mă voi simţi mai împlinit dacă această producţie va câştiga Oscarul, chiar dacă n-am avut eu rolul principal. Întotdeauna am jucat ori în scenele de conflict, ori într-un rol secundar. Eu nu socot că, prin intermediul meu, se ia premii. Premiul se ia pentru că filmele sunt bune.
 

Aşteptările unui actor

Am renunţat la teatru cu zece ani în urmă, dar am revenit recent, din lipsa unei alte ocupaţii. În prezent, lucrez la Teatrul „Luceafărul”, o sursă inspiraţională pentru mine... Sper într-o unire a Moldovei cu România, pentru că, astfel, va creşte nivelul de trai şi salariile în Republica Moldova. Dar dacă vom intra în Europa, deja vom fi uniţi cu România. Graniţa va cădea, relaţiile vor fi mai puternice […] Cultura moldovenilor este la nivelul în care a fost tratat însuşi omul în ţara noastră. Mai avem vreo zece ani până scăpăm definitiv de alcool. Vreau să părăsesc definitiv această ţară, în căutarea unui loc de muncă bine plătit şi a unui trai decent. Ţara asta ar duce-o excelent dacă ar avea diplomaţie, sisteme corecte, mai puţină corupţie şi oameni lucizi la cap.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: