Analiză realizată de Robert Vîrban*

La data de 7 mai 2018, în timpul campaniei electorale din cadrul alegerilor anticipate pentru funcţia de primar a capitalei republicii, pe site-ul ştiripespuse.com (închis între timp) şi pe pagina de Facebook asociată, a apărut un material video atribuit postului de televiziune Al Jazeera în care sunt prezentate unele „obiective” ale candidatului pro-european, Andrei Năstase în situaţia în care va fi ales.

Falsul narativ

Conform subtitrării, Năstase s-ar fi oferit să concesioneze pentru o perioadă de 50 de ani oraşul Chişinău şeicului din Abu Dhabi. Totodată, candidatul Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr a exprimat intenţia de a construi un nou sector în Chişinău destinat exclusiv etnicilor arabi şi mai multe moschei. În material sunt inserate, cu subtitrare, opinia unui „expert” nenominalizat, cât şi mesajul în limba română a unor tineri arabi de susţinere a candidatului Maia Sandu în alegerile prezidenţiale.

Deconstrucţia materialului

Cu toate că prelucrarea imaginilor a fost realizată într-o manieră relativ profesionistă, planează suspiciunea că materialul este trucat, dat fiind modul în care sunt relatate faptele. În sursa primară, buletinul de ştiri al postului de televiziune Al Jazeera Arabic, nu se regăsesc imaginile cu Andrei Năstase şi referirile la Republica Moldova. Conform portalului stopfals.md, specializat în combaterea ştirilor false, traducerea secvenţei originale a fost trucată, apoi s-au adăugat imagini cu Andrei Năstase, peste care s-a suprapus un comentariu al unei persoane în limba arabă care făcea referire la conductele de încălzire din ţările ex-sovietice, nicidecum la vreo propunere de concesionare a Chişinăului.

Într-o postare pe Facebook, Andrei Năstase a semnalat el însuşi falsul, făcând referire la un material apărut pe euvsdisinfo.eu, portal ce aparţine East StratCom Task Force, divizia de combatere a ştirilor false din cadrul Uniunii Europene.

Sursa: Facebook/Andrei Năstase

În final, au fost inserate imaginile mai vechi cu studenţii sirieni de la facultatea de medicină din Chişinău, utilizate şi în campania prezidenţială din anul 2016 în care canalele media apropiate de Partidul Democrat şi Partidul Socialist au încercat să acrediteze ideea că în eventualitatea în care va fi aleasă Maia Sandu în funcţia de preşedinte, va aduce în Republica Moldova 30 000 de sirieni. 

Sursa: agora.md

Impactul dezinformării

Materialul falsificat ce l-a vizat pe Andrei Năstase a fost vizionat pe pagina de Facebook „ştiripespuse” de peste 540 000 de ori, fiind distribuit de peste 11 000 de utilizatori. Pe Odnoklassniki, reţea de socializare din Federaţia Rusă şi foarte populară în fostele ţări ex-sovietice, clipul video a fost distribuit de o utilizatoare pe nume Corina Sandu şi a înregistrat peste 460 000 de vizualizări. Cu toate acestea, rezultatul scrutinului nu a părut a fi viciat, în condiţiile în care Andrei Năstase s-a impus cu 52,57% dintre voturi, la balotaj în faţa socialistului Ion Ceban care a adunat 47,43%, victorie mai clară vis-à-vis de cea de la precedentele alegerile din anul 2011 obţinută de Dorin Chirtoacă (50,6%), candidat pro-european şi pro-român, în faţa tot a unui oponent socialist, Igor Dodon (49,4%).

În acest context, am încercat să găsim şi explicaţiile pentru care dezinformarea a eşuat, deşi cifrele de vizionare sunt aparent impresionante.

  1. Autorii au ratat publicul ţintă – Conform unui raport cu privire la dezinformare şi rezilienţă în Europa centrală şi de est întocmit de think-thank-ul polonez EAST Center şi ONG-ul Ukranian Prism principalele grupuri vulnerabile la propagandă în Republica Moldova sunt minorităţile etnice, credincioşii ortodocşi şi bătrânii. Prin urmare, efectele unei asemenea ştiri false ar fi putut fi mult mai pronunţate dacă subtitrarea inserată era în limba rusă, ar fi fost distribuită prin intermediul Mitropoliei Moldovei (precum la alegerile prezidenţiale din 2016), sau dacă la propagarea dezinformării ar fi contribuit şi media clasică, mult mai răspândită printre persoanele învârstă decât new media.
     
  2. Dezinformarea a fost atât de evidentă încât s-a întors împotriva iniţiatorilor – Luând în considerare numărul mare de comentarii neîncrezătoare la adresa materialului dezinformator şi totodată asocierile făcute de către unii dintre utilizatori între „ştiripespuse” şi liderul Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc sau preşedintele Igor Dodon, este posibil ca efectul să fi fost invers decât cel scontat, în contextul campaniei susţinute de defăimare a lui Andrei Năstase desfăşurată pe posturile de televiziune deţinute de Plahotniuc (Prime, Canal 2, Canal 3, Publika TV) şi pe cele apropiate de PSRM (Accent TV, NTV Moldova).
     
  3. Narativul  privind imigraţia masivă din Orientul Mijlociu nu mai reuşeşte să-şi producă efectele. Confruntaţi în ultimii ani cu numeroase tentative de manipulare privind sosirea iminentă a unor mari fluxuri migratorii, sau de aducerea în ţară de imigranţi de către politicienii din opoziţia neparlamentară, mare parte din locuitorii capitalei Chişinău par a se fi convins că este improbabil ca migranţii proveniţi din zonele afectate de conflicte ce caută prin sosirea în Europa un viitor mai sigur, să vizeze ca destinaţie finală Republica Moldova, ţara cu cel mai mic PIB pe cap de locuitor.

Cum ne apărăm de astfel de dezinformări

Conform unui ghid elaborat de specialişti din cadrul Swedish Civil Contingencies Agency (MSB), una dintre principalele căi de contracarare a fenomenului propagandei, o reprezintă creşterea gradului de gândire critică în rândul populaţiei. Acest lucru înseamnă că dacă ţinta va reflecta asupra informaţiei pe care este gata să o asimileze şi începe să îşi pună câteva întrebări logice va fi mai puţin vulnerabilă în condiţiile expunerii la propagandă. În cazul nostru, câteva întrebări pe care ar trebui să ni le punem sunt – Are dreptul legal un primar să închirieze un oraş întreg unor terţe persoane? De ce ar dori un candidat pentru funcţia de primar să transmită mesaje în favoarea imigraţiei, poziţionându-se astfel în disonanţă cu majoritatea electoratului? De ce tinerii prezentaţi în încheiere spun: „Votaţi Maia Sandu!”, cu toate că doamna Maia Sandu nu a candidat la acest scrutin?

În primul rând, conform articolului 46 alin. (1) din Constituţia Republicii Moldova, dreptul la proprietate privată este garantat, prin urmare primăria municipiului Chişinău ar putea înstrăina teoretic doar proprietăţile care îi aparţin, însă doar prin votul consiliului local în care PPDA şi aliaţii din Partidul Acţiune şi Solidaritate nu au niciun reprezentat, majoritatea fiind deţinută de alianţa neoficializată dintre Partidul Democrat şi Partidul Socialist.

În al doilea rând, ar trebui tratate cu circumspecţie toate materialele publicate de aşa-numitele surse nesigure, adică acele surse de informare care nu îşi asumă identitatea autorilor, finanţatorilor, acţionarilor sau în care aceştia par a avea anumite interese în speţa pe care o tratează. În situaţia noastră, portalul stiripespuse a fost înfiinţat la 09.02.2018, cu doar două luni înainte de debutul campaniei electorale de la Chişinău, publica pe langă materiale neînsemnate clickbait aşa-zise ştiri din sfera politică, în mare parte peiorative, exclusiv despre Andrei Năstase şi Maia Sandu, informaţiile despre autori sau proprietari nu sunt publice, iar numărul de telefon este fals.

*Robert Vîrban este student la Masterul de Studii de Securitate al Universităţii din Bucureşti şi absolvent al programul de Internship LARICS 2018.