VIDEO Andrian Candu, în exclusivitate la Adevărul Live, despre alegerile parlamentare de la Chişinău şi de ce UE critică guvernarea democraţilor

VIDEO Andrian Candu, în exclusivitate la Adevărul Live, despre alegerile parlamentare de la Chişinău şi de ce UE critică guvernarea democraţilor

FOTO parlament.md

Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, democratul Andrian Candu, oferă un interviu în exclusivitate pentru „Adevărul” luni, 22 octombrie, în care vorbeşte despre ultimele evenimente politice de la Chişinău, dar şi despre alegerile parlamentare din 24 februarie 2019.

Ce înseamnă mesajul „pro-Moldova” al PDM?

„Foarte multe au fost spuse ieri (la manifestaţia PDM din centrul Chişinăului) despre doctrina pro-Moldova şi ea cu siguranţă nu este îndreptată împotriva integrării europene. Noi considerăm şi lucrul acesta este de la sine clar că e o chestiune naturală că cea mai bună cale de dezvoltare a R. Moldova este modelul UE. Ştiţi foarte bine că noi suntem promotorii acelei iniţiative de modificare a Constituţiei ca vectorul de integrare europeană să se regăsească pentru a garanta constituţional că drumul nostru spre integrarea europeană devine unul ireversibil. Însă, mesajul cel mai important care a fost menţtionat ieri – doctrina pro-Moldova, înseamnă încetarea unei confruntări geopolitice şi încetarea unei divizări a societăţii. După cum vedeţi, pe parcursul istoriei, dar mai ales în campania electorală, politicienii vin cu mesaje care au dus până la aceea că astăzi este divizată societatea. Este o societate care ar vrea să se apropie de Rusia, alţii care vor să se apropie de valorile occidentale şi se creează o divizare în societate care are şi repercusiuni inclusiv pentru securitatea ţării. 

Această divizare nu este una naturală din punct de vedere al doctrinelor politice, fiindcă, dacă vedeţi, în Europa sunt şi partide socialiste. Însă, la noi cumva există o percepţie că partidele de stânga, socialiştii, comuniştii ş.a.m.d. sunt antieuropeni şi proruşi. Ce vrem noi? E să nu mai existe confruntare geopolitică, ca fiecare cetăţean al R. Moldova, indiferent de etnie, în Moldova locuiesc foarte multe etnii, sunt şi moldoveni, şi găgăuzi, şi ucraineni, şi ruşi, şi nemţi, şi cehi şi polonezi, vrem ca fiecare să se regăsească într-o anumită doctrină. Ce înseamnă pro-Moldova? În primul rând interesul cetăţeanului R. Moldova, nevoile lui, interesele R. Moldova ca atare, dar asta nu înseamnă deloc, cum încearcă unii să speculeze, că noi ne îndreptăm de la calea noastră de integrare europeană. Noi la ora actuală avem unul dintre cele mai importante acorduri internaţionale – Acordul de Asociere şi cel de Liber Schimb cu UE şi el stă la baza programului de guvernare al Guvernului Filip. El stă la baza programului legislativ şi al priorităţilor  legislative în actuala majoritate parlamentară. 

Noi urmăm un calendar al priorităţilor noastre care sunt extrase din Acordul de Asociere. Deci, lucrurile nu trebuie privite în confruntarea ideilor. A fi pentru Moldova asta nu înseamnă a fi împotriva UE. A fi pentru Moldova înseamnă a uni cetăţenii sub unele idei. Oamenii au uitat şi ce înseamnă patriotism faţă de ţară. Dar cât de frumos este să auzi imnul naţional la competiţiile internaţionale, cum a fost o săptămână în urmă când tinerii noştri au luat medalia de aur la tineret. Foarte multă confruntare geopolitică, cu regret, ne-au adus unde ne-au adus. Noi suntem în permanenţă în căutarea unor soluţii, de fapt, soluţiile sunt la noi acasă, atunci când pui ca prioritate interesul R.Moldova”.

De ce are nevoie Moldova de introducerea în Constituţie a sintagmei „integrarea europeană este vectorul de dezvoltare al ţării”, când avem semnat Acordul de Asociere cu UE?

„Într-adevăr avem un acord fundamental care este cel de asociere cu UE. Dar pentru ca să oferim garanţii constituţionale, Doamne fereşte apare o criză politică, sau există anumite derapaje de la integrarea europeană, acestea să fie considerate neconstituţionale. Dacă într-o bună zi, un anumit Parlament, într-un anumit format votează o lege care este vădit împotriva Acordului de Asociere sau a proceselor de integrare europeană, există propabilitatea, dacă ar exista vectorul european în Constituţie ca fundament în dezvotarea ţării, ca acea lege să fie considerată neconstituţională. Când spuneţi introducerea sintagmei vectorului european în Constituţie, ea este puţin incorectă, deoarece nu e vorba de o singură sintagmă. Acel proiect de lege de modificare a Constituţiei, pe lângă unele chestiuni de preambul, prevedea şi un articol clar în care este dezvoltat subiectul că integrarea europeană este singurul model şi aspiraţia noastră pentru dezvoltarea R. Moldova. Adică nu e doar un mesaj politic, dar are şi un impact juridic. Orice act normatic sau politici ale statului care ar fi în contradicţie cu procesul de integrare europeană riscă să fie declarat neconstituţional, dacă noi am fi avut această garanţie constituţională”.

Putem spune că acest proiect este îndreptat împotriva socialiştilor?

„Acest proiect de lege nu interzice o anumită opinie, dar la nivel de legislaţie cred că – da. Nu este împotriva unui partid, idei sau opinii. Şi nu suntem noi primii care avem sau am fi vrut să avem astfel de prevederi în Constituţie. State care nu membre UE, precum Georgia, au aşa ceva în Constituţie. State care sunt membre UE, câteva state baltice, Germania, au aşa ceva în Constituţie. Sunt chestiuni care noi am fi vrut să-şi găsească locul în Constituţie ca o garanţie constituţională pentru ca drumul nostru spre integrarea europeană, care cu siguranţă este greu, care presupune foarte mult efort, timp, să fie unul ireversibil”

Ce se întâmplă dacă la referendumul propus de democraţi, privind includerea în Constituţie a sintagmei „integrarea europeană este vectorul de dezvoltare al ţării”, iniţiativa nu va avea sprijinul necesar?

„În baza tuturor măsurătorilor noastre şi a opiniei pe care o vedem din partea majorităţii cetăţenilor, un astfel de referendum ar fi de succes. Adică majoritatea cetăţenilor R. Moldova ar susţine ca pe viitor în Constituţia R. Moldova să fie o astfel de prevedere. Cu regret nu este un consens larg. Nu suntem 90 la sută sau sută la sută din societate, dar eu sunt sigur că în ani de zile, într-o anumită perioadă, vom ajunge şi la un astfel de procent. Săptămâna trecută, când a eşuat votul pentru completarea Constituţiei am menţionat că noi examinăm posibilitatea, din cauză că sunt unele opinii că în ziua alegerilor nu poţi să organizezi un referendum. Sunt opinii că anume referendum constituţional nu poţi să organizezi, deşi alţii spun că referendum consultativ poţi să faci. De aia noi examinăm câmpul legal pentru a organiza un astfel de referendum în ziua alegerilor. De ce în ziua alegerilor? Deoarece am economisi bani şi eforturi din punct de vedere al campaniei electorale. Da, într-adevăr poate servi ca factor mobilizant pentru unii sau pentru alţii. Pe lângă faptul că există o mobilizare legată de alegerile parlamentare, ar exista o mobilizare suplimentară şi din punct de vedere al referendumului”.

De ce PDM nu a sprijinit propunerea PL şi PLDM ca integrarea europeană în Constituţie să fie votată la pachet cu introducerea în Legea Supremă a limbii române ca limbă de state? (actualmente în Constituţie fiind stipulată limba moldovenească).

„În primul rând, nu a fost pusă clar o condiţie. Deci, nu au fost condiţionalităţi. Ele au fost diferite, multe discuţii. Eu personal am participat, am fost invitat la o şedinţă a PLDM, unde unul dintre argumente a fost „puneţi împreună cu limba română acea modificare din Constituţie şi le votăm împreună”. Ceea ce nu poţi să faci fiindcă din punct de vedere procedural sunt diferite. Dar asta a fost una dintre. Au fost şi multe alte motivaţii pe care le-aţi auzit în Plenul Parlamentului, undele care nu stau în picioare ca argumente, unele care arătau vădit ca o explozie de emoţii şi frustrări politice, decât o decizie bine argumentată de ce nu se votează. Chiar şi PL care se declară un partid unionist, nici ei nu au impus o astfel de condiţie în mod direct.

Da, ei au menţionat printre altele că ar fi bine să votăm şi articolul 13. După, domnul Ghimpu a declarat că eu trebuie să semnez o declaraţie de unire şi atunci poate o să vină la discuţii şi negocieri. Însă pe mine m-a surprins o astfel de atitudine, deoarece, în închipuirea mea, atunci când am venit pentru prima dată cu acest subiect pe agenda Parlamentului , am considerat, probabil din naivitate, că subiectul integrării europene nu poate fi condiţionat. Este de la sine înţeles pentru noi toţi, toate trei partide (PL, PDM, PLDM), inclusiv PPEM, că aşa ceva e nevoie pentru ţară şi sincer nu m-am aşteptat că PLDM, care a fost alături de noi şi la semnarea Acordului de Asociere şi la decizile privind liberalizarea regimului de vize şi în toate coaliţiile precedente în care noi am muncit împreună  pentru a ajunge la anumite rezultate pe domeniul integrării europene, m-a suprins să văd cât de frustraţi sunt, argumentele cu care veneau. Ne mai vorbind de PL care întotdeauna spuneau că suntem proeuropeni, pentru integrarea europeană

Trebuie să înţelegeţi că, deşi în PD există multe persoane care consideră că limba noastră este română şi eu personal am zis-o, şi preşedintele partidului, şi preşedintele de onoare, Diacov. Dar, în acelaşi timp, există foarte mulţi cetăţeni în această ţară şi n-am să greşesc dacă spun că peste 65% din populaţia ţării consideră că limba este moldovenească. Din punctul meu de vedere, este un adevăr ştiinţific că limba este română, pentru majoritatea cetăţenilor din această ţară există o percepţie diferită în privinţa limbii.

Chiar în partidul nostru sunt oameni care consideră că e limba moldovenească. Şi nu doar în partid, chiar şi în fracţiunea parlamentară. Nu avem nici posibilitatea la ora actuală să intrăm în dezbateri ample pe acest subiect, fiindcă nu facem altceva decât ajungem la un subiect care divizează societatea şi crează confruntare şi dispută în partid, fracţiune şi societate. Nu cred că astăzi este momentul să punem la vot schimbarea articolului 13, deoarece va fi un eşec, pe care eu nu vrea să mi-l asum aşa cum şi l-au asumat liberal democraţii sau liberalii în privinţa modificării Constituţiei privind integrarea europeană”.

De ce UE critică Chişinăul tot mai frecvent?

„În primul rând criticile vin în mare parte din partea politicului şi nu din partea instituţiilor UE, precum încearcă unii să le arate. Cu regret, confruntarea şi lupta politică de la Chişinău a fost exportată la Bruxelles. Acea confruntare care există astăzi la Chişinău între PDM şi opoziţia numită proeuropeană, deşi acum e greu să zic că e proeuropeană după votul eşuat de săptămâna trecută, această confruntare a fost exportată la Bruxelles. La Bruxelles la ora actuală există o confruntare între PPE care are majoritate în Parlamentul European, pe de o partee, şi, pe de altă parte, social-democraţii din care facem şi noi parte. Aţi menţionat câteva chestiuni care sunt în critica sau în vizorul celor de la Bruxelles. Prima chestiune aţi menţionat că e vorba de sistemul mixt. Am spus-o atunci, o spun acum şi o vom spune şi mâine – schimbarea sistemului electoral mixt a fost un angajament şi o promisiune a noastră faţă de electorat.

Sistemul mixt sau schimbarea sistemului a fost pe agenda şi a altor guvernări, inclusiv în anul 2013, când noi eram împreună cu PLDM şi PL la guvernare. Atunci, dacă vă aduceţi aminte, în mai sau iunie 2013 chiar a fost schimbat sistemul şi am fost lăudaţi atunci pentru schimbarea sistemului şi a fost schimbarea de sistem fără consultări publice, fără expertiză internaţională. Aproape peste noapte s-a schimbat sistemul, deoarece a fost o chestiune promovată de PLDM. Întrebarea mea este: de ce atunci în 2013, fără dezbateri şi fără expertiză internaţională a fost posibil şi a fost lăudat schimbarea sistemului electoral, dar după patru ani de zile, când PDM a venit cu aceeaşi schimbare, noi am fost criticaţi. Vă explic de ce, deoarece autor a acestor schimbări este PDM, care este în opoziţie cu PPE. Noi sincer credem că schimbarea sistemului electoral va aduce beneficii, deoarece primul Parlament, care a fost pe circumscripţii uninominale, a fost unul dintre cel mai bune parlamente la nivel de oameni şi decizii luate pentru oameni”.

Este Moldova un stat capturat condus de oligarhi?

„Oligarhia înseamnă, din dicţioanarele care sunt, că există o persoană sau un anumit grup de persoane care sunt în domeniul economic şi care influenţează deciziile şi la nivel politic. La ora actuală, dacă e să vorbim despre un grup oligarhic cum este el descris, conducerea PDM, care vine din domeniul afacerilor, demult nu mai are afaceri în R. Moldova. Deci, nu mai există interes economic”.

O investigaţie arată că veniturile Dvs ar fi crescut de când sunteţi în politică

„Dar nu din banii din politică. Afaceri care sunt administrate în afara ţării, care nu au nicio legătură cu R. Moldova. Uitaţi-vă la acţiunile şi deciziile care sunt luate  în domeniul economic, energetic - investitori străini care vin, începând de la Transgaz sau acel proiect de infrastructură energetică interconexiunea R. Moldova – România. Nu există niciun interes privat şi sunt investitori străini. Uitaţi-vă la sectorul financiar-bancar unde cândva anumite persoane din PDM aveau un anumit interes înainte de politică, acum nu mai există niciun interes de acţiuni sau de participare într-un sistem financiar-bancar. Noi politicul am luat o decizie să vindem o bancă, prima bancă din ţară, nu unui grup de interese, dar investitorilor străini”.

Ce părere aveţi despre afirmaţiile că integrarea europeană se poate face doar prin unirea cu România?

„Haideţi să spunem lucrurilor pe nume, chiar dacă eu aş vrea altfel să se întâmple procele politice în R. Moldova şi România. Noi trăim unele realităţi, mi-aş fi dorit să existe o mare apropire între România şi R. Moldova şi chiar să fie integrate foarte multe sisteme. De la infrastructură, transport, integrarea sistemelor energetice. Sistemul financiar bancar să fie integrat, sistemul educaţional să fie integrat , deja sunt integrări a tot ce înseamnă serviciile de urgenţă, mă refer la Smurd în cazul de faţă sau la staţiile noastre de pompieri şi salvatori care sunt pe frontieră. Noi ne dorim unele procese de integrare şi ele cu siguranţă se vor desfăşura. Dar unire, în sensul că mâine două state se unesc, trebuie să înţelegem că există şi pericole de securitate. Ce se întâmplă cu Transnistria, cu Găgăuzia cu o parte din regiunile de nord ale ţării? Nu ne-am trezit noi cumva cu o unire doar a Chişinăului şi în rest, nu neapărat război, dar confrutnare, separatism. Credeţi că noi suntem atât de siguri şi suntem în siguranţă că unii care ne sunt răuvoitori nu au pus anumite elemente de destabilizare în cazul în care noi mâine luăm o anumită decizie? Cum s-a întâmplat cu Transnistria în 91-92. Cred că trebuie să urmăm cu stricteţe implementarea Acordului de Asociere cu UE, calitativ şi într-un timp cât mai redus să ne facem bine noi lecţiile să fim noi cei care implementăm cu succes politicile şi legislaţia UE, nu doar la nivel de legi şi veţi vedea că vom avea altă discuţie aici în studiou”.

Ce aşteptări aveţi de la Preşedinţia României în UE? Deja aţi declarat că Moldova nu va depune cerere de aderare la UE.

„Am zis că noi trebuie să depunem cererea de aderare la UE, atunci când suntem gata. Noi la ora actuală nu suntem eligibili pentru a depune o cerere. Depunerea cererii este o decizie asumată şi când eşti gata. Mergi la facultate să depui documentele la admitere atunci când eşti gata. Când înveţi, când documentele sunt gata”.

Când vor fi gata? (documentele)

„Tot depinde de noi cât de buni vom fi în implementarea Acordului de Asociere. Dar, cu regret, am să reformulez, nu depinde doar de noi . Chiar dacă noi vom fi buni în implementarea Acordului de Asociere şi în pregătirea ţării de a deveni candidaţi, foarte mult depinde şi de spiritul şi de ceea ce se întâmplă la nivelul UE. Există o anumită schimbare a politicilor UE după Brexit, după criza migranţilor, după criza financiar-bancară. UE nu trece printr-o perioadă cea mai bună la nivel de dispoziţie şi de intenţia de a accepta noi membri, dar asta nu înseamnă că am renunţat şi ne vedm de altă treabă. Noi trebuie să continuăm pe viziunea de integrare europeană, pe implementarea Acordului de Asociere şi sunt sigur că, la un moment dat, vom prinde acel moment potrivit când suntem gata şi când UE este într-o formă mai bună şi vom depunde cerere la UE”.

Cât de veridice sunt afirmaţiile că vizita lui Recep Erdogan la Chişinău a fost condiţionată de preşedintele turc cu expulzarea celor şapte profesori turci de la Liceul Orizont?

Vizita preşedintelui Erdogan este prevăzută deja de mai bine de un an de zile. Ea a fost prima dată amânată din vară în toamnă. Nu are abdolut nicio legătură cu expulzarea celor şapte cetăţeni turci. SIS a acţionat strict din punct de vedere al securităţii R.Moldova şi nu are nicio legătură cu cereri sau oricare pretenţii venite din partea altor state. Subiectul cetăţenilor turci niciodată nu a fost ridicat la nivel politic, nici în discuţiile pe care le-am avut cu eu cu inclusiv cu prim-ministrul sau cu preşedintele Erdogan, anul trecut. Este adevărat că nouă ni sa sugerat mai subtil sau mai direct despre liceul Orizont că chipurile ar trebui să examinăm posibilitatea închiderii liceelor.

Autospecialele oferite de Erdogan pentru Ministerul de Interne, destinare dispersării protestatarilor violenţi, au fost oferite la solicitarea Chişinăului?

„Eu nu cred să se fi făcut o astfel de solicitare şi că ar fi existat un astfel de cadou. Am impresia că e doar o greşeală de traducere. Poate s-a avut în vedere altceva, ambulanţe. Trebuie să verific, dar cu siguranţă asta nu face partea din agenda relaţiilor bilaterale între R. Moldova cu Turcia.

Cum apreciaţia gestul lui Igor Dodon de a-l deocora pe Recep Erdogan cu Ordinul Republicii?

În primul rând este decizia preşedintelui R.Moldova. Aici noi nu avem nicio competenţă.Mie poate să-mi placă, poată să-mi displacă, dar este atitudinea preşedintelui şi doar el are dreptul să ofere astfel de distincţii. Cred că au stat la bazăr anumite criterii sau calificative pentru a lua o astfel de decizie, fiindcă există şi un regulament a acestor distincţii, nu poţi pur şi simplu să iai din pod. Poate a existat o anumită motivaţie faţă de proiectele pe care le desfăşoară Guvernul Turciei şi Turcia în general. Vreau să vă atrag atenţia că Turcia oferă mai mult suport financiar pe anumite proiecte , nu doar în Găgăuzia, dar şi în restul teritoriilor, de la maternitate până la spitale. Astfel de acţiuni trebuie răsplătite într-un fel dacă există o posibilitate de a da astfel de distincţii unor oficiali.

În contextul conflictului dintre Patriarhia Rusiei şi cea de la Constantinopol, pe problema recunoaşterii independenţei Bisercii ucrainene faţă de Patriarhia Rusiei. Nu ar fi cazul ca şi Mitropolia Moldovei să obţină autocefalia şi să iasă de sub influenţa Rusiei în aşa mod?

„Dacă Mitropolia Moldovei ar deveni autocefală, adică ar deveni independentă s-ar transforma în patriarhie. Au făcut-o acum Ucraina. Cred că acest subiect, legat de biserică, de toată organizarea „cine cu cine” nu trebuie să fie pe agenda politică a statului, ci trebuie să rămâna doar la latitudinea bisericii”.

Igor Dodon vede diferit situaţia

„Igor Dodon vede diferit situaţia. Şi, cu regret, încălcă Constituţia atunci când se implică în chestiuni de genul ăsta. R. Moldova este un stat laic. Biserica nu face parte din instituţia statului. Politicul nu trebuie să se amestece în treburile bisericii. Biserica se bucură de popularitate foarte mare şi locuitorii R. Moldova sunt foarte ataşaţi de biserică şi eu cred că astfel de chestiuni trebuie să rămână doar la nivelul de decizii la nivel de biserici”.

Cum vedeţi vizita patriarhului Rusiei, Kiril, în Moldova?

„Atâta timp cât statul, şi aici Igor Dodon face o greşeală mare. El (Igor Dodon) îl va însoţi (pe Patriarhul Kiril). Parlamentul, eu ca preşedinte al Parlamentului şi din câte înţeleg şi prim-ministrul nu se implică deloc şi nu vom avea nicio întrevedere oficală (cu Patriarhul Kiril). Noi încercăm să ne detaşăm de tot ce ţine de biserică şi religie”.

Cum vor crea democraţii o coaliţie postelectorală proeuropeană în condiţiile în care partidele de dreapta au refuzat dialogul cu PDM.

„În politică niciodată să nu spui niciodată. Noi înţelegem mesajele electorale şi mesajele care vin acum în perioada preelectorală şi înţelegem confrutnarea care va fi în campania electorală, dar odată ce se va încheia acest exerciţiu şi vom vedea care sunt rezultatele, sunt sigur că se vor găsi oameni înţelepţi să se aşeze la masa discuţiilor şi să găsească compromisuri, în aşa fel încât să fie creată o majoritate parlamentară proeuropeană. Ei şi-au creat un mesaj greşit, consider eu, atacând un partid şi liderii unui partid, fără să vină cu unele mesaje despre ce ar vrea să construiască pentru Moldova. Cu regret, consider că au mers pe calea greşită, calea confrutării, războiului politic, în loc să vii cu propuneri pentru cetăţeni, viitoarele politici , cum văd ei subiectele legate de energie, justiţie, educaţie, sănătate.

Bineînţeles că unii lideri astăzi nu pot să-şi schimbe mesajul, odată ce l-au crescut un an-doi ani de zile înainte de campanie electorală. Dar, dacă aceşti lideri sau cei care vor fi aleşi în viitorul Parlament îşi iubesc ţara şi pun interesul ţării mai presus de interese  personale sau de grup, eu cred că ei vor avea înţelepciunea şi se vor găsi oameni înţelepţi să se aşeze la o masă şi să discute care sunt priotităţile pentru următorii patru ani de zile şi să agreeze o coaliţie sau majoritate parlamentară şi după aia să treacă la formarea Guvernului”.

Cât de probabile sunt alegerile anticipate?

„Dacă din momentul validării Parlamentului, pe parcursul a trei luni de zile nu se formează o majoritate parlamentară şi nu se numeşte un Guvern, atunci, potrivit Constituţiei, ajungem în alegeri parlamentare anticipate. Dacă există astăzi, la aceste alegeri, din februarie anul viitor, o majoritate proeuropeană, practica şi istoria noastră arată că în momentul în care nu se va reuşi şi se va ajunge la anticipate, atunci stânga proeusească câştigă majoritatea”.

O alianţă cu socialiştii în continuare este exclusă?

„Eu exclud, deoarece suntem complet diferiţi, pe poziţii diferite, pe absolut toate domeniile.

Dar cu Partidul lui Ilan Şor? (primarul de Orhei condamnat la 7 ani de închisoare de prima instanţă pentru fraudele de la Banca de Economii şi despre care opoziţia afirmă că acesta este protejat de PDM pentru a nu fi condamnat definitiv).

„Încă nu am văzut un candidat din partea lui Ilan Şor de aia este greu să vorbim astăzi în general dacă partidul dumnealui va fi în Parlament. La ora asta se vede clar care sunt cele patru partide care vor ajunge în Parlament”.

Deşi Moscova a declarat că nu va susţine niciun partid politic în alegerile din Moldova, credeţi că Rusia va fi implicată în procesul electoral?

„Cred că da. Cred că acele declaraţii, ca să nu le spun mincinoase, au ascuns adevărul”.

Pe cine vor susţine?

„Pe partidul pe socialiştilor care este la ora actuală un partid vădit prorusesc”.

   

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: