Comunitatea internaţională priveşte deopotrivă circumspectă şi cu speranţă spre organizarea scrutinului. Direcţia politică spre care se va orienta preşedinţia de la Chişinău este importantă şi pentru România.

Contextul vitreg al unor alegeri apăsătoare

La fel ca şi în România, în plină pandemie, 2020 este un an electoral cu miză geopolitică deosebită şi peste Prut. Republica Moldova se pregăteşte pentru alegeri prezidenţiale şi are din nou de ales între două figuri deja marcante ale politicii regionale,  doi vectori foarte diferiţi: Maia Sandu şi Igor Dodon.

Duminică, 1 noiembrie, cetăţenii din Republica Moldova sunt chemaţi la urne. Va fi primul tur al alegerilor prezidenţiale şi la linia de start avem de a face cu protagonişti deja cunoscuţi drept favoriţi, conform sondajelor actuale, să acceadă în turul al doilea.

Pandemia nu oferă un peisaj favorabil stabilităţii nicăieri, iar Moldova este puternic afectată, având peste 70.000 de cazuri confirmate şi circa 2000 de morţi, la o populaţie de 2,64 de milioane de locuitori.

Sunt şase candidaţi aflaţi în cursa prezidenţială din acest an: Renato Usatîi (Partidul Nostru) - pro-rus, Andrei Năstase (Partidul Platforma Demnitate şi Adevăr) - pro-european, Tudor Deliu (Partidul Liberal Democrat din Moldova)  - pro-european, Igor Dodon, preşedintele în exerciţiu (candidat independent, dar sprijinit de Partidul Socialiştilor) - pro-rus, una dintre pârghiile Kremlinului în Moldova, implicat în abuzuri şi acte de corupţie, Violeta Ivanov (Partidul 'Şor') - pro-rusă, Maia Sandu (Partidul Acţiune şi Solidaritate) - pro-europeană.

Atenţia către votul din Transnistria şi diaspora

În mod inevitabil, o mare atenţie a comunităţii internaţionale la aceste alegeri este orientată către procesul electoral din republica separatistă Transnistria, acolo unde figurează ca locuitori peste 250.000 de cetăţeni moldoveni.

Chişinăul a propus să fie deschise 42 de secţii de votare pentru alegătorii din regiunea din stânga Nistrului la aceste alegeri, cu 11 mai mult decât la scrutinul din 2016. Voturile din Transnistria înclină balanţa, în mod tradiţional, în favoarea candidatului pro-rus. Deşi Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova a decis că nu va admite ca alegătorii să fie transportaţi organizat la secţiile de votare, ca în anii precedenţi, eficienţa acestei măsuri rămâne de văzut. Regulile clare de transport, prezenţa autorităţilor, a jurnaliştilor şi a observatorilor sunt vitale.

17 secţii de votare vor fi deschise în Rusia, faţă de 8 câte au existat la alegerile prezidenţiale anterioare, iar majoritatea dintre acestea vor fi în Moscova. Există suspiciuni conform cărora suplimentarea secţiilor de votare în Rusia s-ar baza pe cereri false din partea alegătorilor. Din nou, aceste voturi l-ar favoriza pe Igor Dodon.

Mai mult de 1 milion de cetăţeni moldoveni sunt plecaţi în afara graniţelor. 139 secţii de votare vor fi deschise în întreaga diasporă. În aceste condiţii, buna organizare a alegerilor în diaspora este esenţială.

Apel internaţional pentru asigurarea unor alegeri corecte

În luna septembrie, liderii politici Maia Sandu, Renato Usatîi, Tudor Deliu, Octavian Ţîcu şi fostul primar al Chişinăului, Dorin Chirtoacă, au adresat o scrisoare comună liderilor instituţiilor europene pentru a avertiza că există un risc de fraudare masivă a scrutinului de către preşedintele în exerciţiu, Igor Dodon, şi aliaţii săi socialişti. Aceştia solicită o monitorizare strânsă a autorităţilor moldovene din partea Uniunii Europene.

Răspunsul nu a întârziat să apară. Uniunea Europeană solicită autorităţilor Republicii Moldova să pună în aplicare pe deplin şi fără întârziere recomandările Comisiei de la Veneţia a Consiliului Europei şi ale OSCE pentru a garanta transparenţa finanţării partidelor şi a campaniilor, precum şi organizarea alegerilor într-o manieră credibilă, incluzivă şi transparentă.

De altfel, OSCE a început misiunea de observare a alegerilor în Republica Moldova. Comisia Europeană şi Parlamentul European monitorizează, de asemenea, organizarea alegerilor în toate procesele de pregătire a scrutinului, cu focus pe respectarea măsurilor sanitare în context pandemic, egalitatea prezenţei mediatice a candidaţilor şi buna organizare a alegerilor în diaspora.

Societatea civilă independentă joacă un rol important în aceste alegeri, iar de aici vin semnale de presiune şi intimidare asupra unor reprezentanţi ai ONG-urilor din zona politică, atacurile venind din partea politicienilor socialişti din partidul care îl sprijină pe Igor Dodon.

Consolidarea statului de drept – adevărata miză a alegerilor din Republica Moldova

Atât de organizarea acestor alegeri, cât şi de deznodământul lor, depinde enorm viitorul parcurs al Moldove pe plan intern şi internaţional. Republica Moldova este un stat partener al U.E, iar alegerile libere şi democratice sunt o precondiţie clară pentru acest parteneriat.

Fără democraţie şi stat de drept nu există sprijin european pentru ţările partenere. În special sprijinul financiar trebuie să fie condiţionat de respectarea acestor condiţii sine qua non, iar primul pas spre atingerea acestui obiectiv este desfăşurarea de alegeri libere, conforme standardelor internaţionale.

Acordul de Asociere dintre U.E şi Moldova oferă ca oportunităţi o asociere politică puternică, integrarea economică şi reforme pentru buna guvernare şi dezvoltare economică, precum şi o colaborare concretă în cadrul Parteneriatului Estic. Spre exemplu, peste 100 de milioane de euro sunt oferite din partea U.E pentru asistenţă macrofinanciară în timp de pandemie în Republica Moldova.

În toată această negociere şi orientare către Vest, Moldova trebuie acum să asigure independenţa instituţiilor statului şi să demonstreze că luptă împotriva corupţiei, pentru libertatea mass-media, pentru justiţie şi consolidarea statului de drept.

Aceasta este, de fapt, adevărata miză a alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova. Reformele – în domeniul justiţiei, în lupta anti-corupţie, în prevenirea influenţei oligarhice sau în combaterea spălării banilor – au stagnat în cei patru ani de mandat ai lui Dodon. Mai mult, angajamentele anti-corupţie ale actualului Preşedinte pentru următorii ani sunt foarte vagi. Tot în această perioadă, majoritatea vizitelor oficiale ale lui Igor Dodon au fost în Federaţia Rusă. Nicio vizită oficială la Bucureşti sau la Kiev nu a fost efectuată de către actualul Preşedinte. Marea dezbatere a primului tur al alegrilor din Republica Moldova este îndreptată spre lupta împotriva corupţiei, a izolaţionismului şi a populismului.

Maia Sandu, pe de altă parte, reprezintă vectorul principal de imagine pentru Moldova reformelor, pentru Moldova pro-europeană şi se identifică în mod constant cu o politică externă bazată pe relaţia bună cu Occidentul şi integrarea europeană.

Atunci când a prezentat raportul de activitate după primele 100 de zile din scurtul ei mandat de prim-ministru, Maia Sandu a menţionat printre realizări: primii paşi în reforma justiţiei, destructurarea unor scheme de corupţie, stoparea unor privatizări frauduloase şi a unor procese de achiziţii publice dubioase. Din asta putem deduce şi obiectivele ei pe termen mediu şi lung, dacă ar fi aleasă.

Aşadar, marea dezbatere a primului tur al alegrilor din Republica Moldova este în jurul luptei împotriva corupţiei, a izolaţionismului şi a populismului.

Moldova se află în faţa unei alegeri cu bătaie mai lungă decât un preşedinte pro-rus sau pro-european. Aceste alegeri pot oferi semnalul încrederii instituţionale în autorităţile de la Chişinău şi o şansă reală pentru Moldova liberă şi dezvoltată sau pot scufunda pe termen lung ţara în întuneric şi izolare.

De ce sunt importante alegerile din Moldova pentru România?

România şi Republica Moldova au un parteneriat strategic, care le plasează într-o zonă-cheie a influenţelor pe continent. Pentru securitatea regională, este foarte important ca Republica Moldova să intre pe făgaşul integrării europene şi să asigure o zonă de stabilitate şi securitate la graniţa estică a României, a UE şi a NATO.

Mai mult, ca stat cu o majoritate a populaţiei vorbitoare de română, Republica Moldova este o ţintă facilă pentru propaganda rusească şi mai ales pentru obiectivul ei de a influenţa opinia publică din România. Presa pro-rusă de limba română din Moldova este o poartă de intrare pentru fake news-ul cu origini la Moscova, ştirile false fiind apoi cu uşurinţă preluate de site-urile româneşti. În contextul războiului informaţional, democraţia din Republica Moldova este esenţială atât pe plan intern, pentru respectarea drepturilor cetăţenilor moldoveni şi funcţionarea statului de drept, cât şi, iată, pentru protejarea României de atacurile tot mai subtile şi eficiente ale propagandei cu origini la Kremlin, mai periculoase azi decât ameninţarea armelor convenţionale.

De aceea, alegerile din Republica Moldova ar trebui să fie la fel de importante pentru noi precum cele din România, indiferent pe ce mal al Prutului ne aflăm.