Ruşii îşi îndreaptă armele spre Nistru. Experţi şi militari moldoveni afirmă că în această vară am putea avea şi vărsări de sânge în Transnistria

Ruşii îşi îndreaptă armele spre Nistru. Experţi şi militari moldoveni afirmă că în această vară am putea avea şi vărsări de sânge în Transnistria

Specialiştii de la Chişinău susţin că separatiştii se pregătesc de mai multă vreme să „riposteze teroriştilor moldoveni“ FOTO president.gospmr.ru

După ultimele provocări de la Nistru, experţii în securitate şi în problema transnistreană susţin că ne aşteaptă o vară fierbinte. Unii admit chiar că ar putea avea loc ciocniri violente, toate cu scopul de a forţa Chişinăul să renunţe la integrarea europeană. Şi autorităţile moldovene sunt îngrijorate, dar spun că situaţia e sub control.

Kremlinul nu va admite ca Republica Moldova să se apropie de Uniunea Europeană şi nici să semneze vreun acord cu Bruxelles-ul. Aceasta este tactica ruşilor din ultimele luni din Transnistria. În timp ce forţele separatiste din raioanele de est şi diverşi demnitari de la Moscova se dedau la numeroase provocări, autorităţile de la Chişinău reacţionează anemic sau organizează discuţii sterile.

Zilele trecute, Vocea Rusiei titra că la Nistru conflictul îngheţat poate oricând escalada. Experţii citaţi de portavocea Moscovei legau iminentele ostilităţi armate de „demarcarea frontierei“, decretată săptămâna trecută de liderul separatist Evgheni Şevciuk. Specialiştii moldoveni sau militarii cu grade fac legătura altfel: ne apropiem de summitul de la Vilnius, când ar urma, cel puţin, să parafăm Acordul de Asociere la UE şi cel de abolire a regimului de vize; ruşii se opun acestui scenariu şi fac în fel şi chip ca Republica Moldova să nu intre în zona de interes a Bruxelles-ului.

Preşedintele Timofti cheamă la calm

După câteva luni de mişcări tacite de trupe, ieri preşedintele Nicolae Timofti şi directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate, Mihai Balan, au avut o primă reacţie. Şeful statului a convocat Consiliul Suprem de Securitate, dar nu pentru a discuta situaţia de la Nistru, ci despre reformarea SIS.

„Cineva doreşte să izbucnească un nou conflict în Transnistria. Cu regret vă spun asta, o simt văzând comportamentul separatiştilor. Atunci când Republica Moldova ajunge la o etapă de rezolvare a propriilor probleme, legate de aderarea la UE, apar situaţii provocatoare din partea transnistrenilor şi a susţinătorilor lor“, a declarat preşedintele ţării. Totuşi, Nicolae Timofti ne-a asigurat că problema este mereu în atenţia conducerii ţării şi ne-a chemat pe toţi la calm.

„Cineva doreşte să izbucnească un nou conflict în Transnistria“ - Nicolae Timofti, preşedintele Republicii Moldova

„E o provocare şi o ameninţare la securitatea statului, dar noi trebuie să fim vigilenţi şi să ne străduim să păstrăm echilibrul ca să nu apară disensiuni în societate“, a spus, la rândul său, Mihai Balan, directorul SIS.

Moscova vrea să compromită perspectiva europeană

Un grup de experţi moldoveni a cerut ieri guvernanţilor „să ia o atitudine fermă faţă de posibilele provocări şi să nu se lase atraşi în capcanele pregătite“. Totodată,  au făcut apel către OSCE şi Ucraina, deţinătoarea preşedinţei organizaţiei, „să nu admită declanşarea vreunui conflict armat în regiunea transnistreană şi alimentarea acestuia din exterior“. De asemenea, UE şi SUA sunt chemate „să manifeste o vigilenţă maximă şi să anticipeze posibila degradare a situaţiei în zonă“.

„Cert este că Federaţia Rusă nu doreşte ca Republica Moldova să se consolideze în calitate de stat de drept democratic în baza unui parteneriat oferit de UE, iar pe măsura apropierii summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius sporeşte riscul de provocări intenţionate a confruntărilor armate în zona de securitate în scopul compromiterii perspectivei europene“, argumentează semnatarii apelului, Vasile Nedelicuc, Arcadie Barbaroşie, Oazu Nantoi, Victor Chirilă, Igor Boţan, Viorel Cibotaru, Iurie Pântea ş.a., citând mai multe episoade din scenariul de destabilizare.

„Eu mă tem ca în vara aceasta provocările să nu ducă la ciocniri sângeroase. Vă aduceţi aminte cum am aderat la Naţiunile Unite...“ - Anton Gamurar, fostul comandant al Brigăzii Fulger

Printre acestea sunt: desemnarea lui Dmitri Rogozin, în martie 2012, drept „reprezentant special al preşedintelui Rusiei pentru Transnistria“; vizita inopinată a lui Anatoli Serdiukov, ministrul Apărării al Federaţiei Ruse, în raioanele de est ale Moldovei, la 12 aprilie 2012; înzestrarea trupelor ruseşti cu armament şi unităţi de transport noi, aplicaţii militare cu trageri de luptă în scopul „ripostei atacului teroriştilor din dreapta Nistrului“ etc.

Precedentul 1992 s-ar putea repeta

„Slăbiciunea statului Republica Moldova îi încurajează în toate pe liderii regimului separatist de la Tiraspol. Anii 1990-1991, când noi dădeam înapoi, calmând spiritele, se repetă“, este de părere generalul Anton Gamurar, fostul comandant al Brigăzii de Poliţie cu destinaţie specială Fulger. „Ne apropiem de summitul de la Vilnius. Eu mă tem ca în vară acesta provocările să nu ducă la ciocniri sângeroase. Vă aduceţi aminte cum am aderat la Naţiunile Unite, la 1 martie 1992? Nimic nou: aceleaşi lucruri la alt nivel şi cu alţi oameni, mai ales că majoritatea din persoanele respective se află la Chişinău“, susţine Gamurar.

Parte din vină generalul o pune pe seama autorităţilor, care se tem să facă ordine în ţară: „Eu la vremea mea le dădeam la bot. Aşa procedezi când ţii la ţară, la popor. Ce naiba!? Nu te încurci în afaceri cu ruşii, după care îţi tremură fundul“.

Moldovenii, obligaţi să-şi facă cetăţenia rmn

Potrivit lui Pavel Postică, director de programe la Asociaţia Promo-Lex, organizaţie ce monitorizează situaţia drepturilor omului în Transnistria, politica Chişinăului faţă de liderii republicii separatiste se rezumă la: „Noi vă rugăm să vă purtaţi frumos, altfel ne vom plânge organizaţiilor internaţionale. Şi acelea, la rândul lor, îi vor ruga frumos să se poarte bine“.

„Legea frontierei“ şi îngrădirea drepturilor omului nu sunt de azi, de ieri, mai spune juristul, care regretă că autorităţile constituţionale nu luptă cu regimul de la Tiraspol pe căi legale, pe măsura provocărilor. „De ce nimeni nu-i deschide dosar penal inspectorului care a reţinut un cetăţean moldovean la Nistru sau i-a sechestrat maşina, obligându-l să-şi facă acte separatiste? La fiecare caz să existe un dosar penal“, argumentează Pavel Postică.

Reprezentantul Promo-Lex mai spune că prin ultimele evenimente la Nistru ruşii vor să ne oblige să nu semnăm nimic la toamnă cu UE. „Igor Şornikov, adjunctul aşa-zisului ministru de externe al rmn, a declarat recent la Sibiu că, dacă Moldova sau Ucraina va semna ceva la Vilnius, Rusia va recunoaşte automat independenţa Transnistriei“, mai spune expertul.

Perioada interesantă a şi început, susţine Postică, oamenii din localităţile din Dubăsari, subordonate autorităţilor constituţionale, sunt hărţuiţi de separatişti să-şi face cetăţenia rmn.

Armament învechit şi armată demoralizată

L-am întrebat pe expertul militar Iurie Pântea ce ar însemna un război la Nistru şi dacă Armata Republicii Moldova ar face faţă unui conflict similar celui din 1992.

„În ultimii 10-12 ani, bugetul Ministerului Apărării este în scădere, numărul personalului militar la fel, tehnica şi armamentul degradează, nu se procură nimic nou, iar moralul în Armată putem bănui cum e, judecând după atitudinea autorităţilor faţă de eroii din conflictul din 1992“, enumeră expertul de la Institutul de Politici Publice. În unele domenii ale sectorului de securitate situaţia este amorţită, iar în altele degradează pe an ce trece. În acelaşi timp, autorităţile nu vor să-şi asume responsabilitatea pentru inacţiunile la acest capitol, adaugă specialistul.

„Orice intrare în război se bazează pe nişte calcule politico-matematice (costuri în comparaţie cu avantaje). Dacă pentru Rusia un eventual conflict pe teritoriul Moldovei nu presupune un preţ mare – acţiuni minore, persoane care nu costă nimic la Moscova –, pentru Chişinău parcursul european va fi periclitat serios“, mai susţine Iurie Pântea.

Şedinţă extraordinară la Parlament

Parlamentul Republicii Moldova se întruneşte joi, 20 iunie, într-o şedinţă extraordinară, cu uşile închise, pentru a discuta situaţia din raioanele de est. La şedinţa ar urma să participe şeful statului şi prim-ministrul.
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: