Semnal de alarmă tras de un cardiolog. „Tot mai mulţi tineri cu vârste între 30 şi 40 ani suferă un infarct miocardic“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Dr. Adina Cîmpan este medic cardiolog la SJU Zalău FOTO Arhivă personală
Dr. Adina Cîmpan este medic cardiolog la SJU Zalău FOTO Arhivă personală

În România, bolile cardiovasculare reprezintă cauza numărul 1 a mortalităţii premature, cu peste 50% din totalul deceselor înregistrate la nivel naţional, potrivit Societăţii Române de Cardiologie. Ţara noastră, ocupă, de altfel, un loc fruntaş în Uniunea Europeană în privinţa mortalităţii prevenibile.

Dr. Adina Cîmpan (33 de ani), medic specialist cardiologie la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Zalău, vorbeşte într-un interviu pentru "Adevărul" despre cum putem avea o inimă sănătoasă şi despre afecţiunile care ne pun viaţa în pericol.

"Adevărul": Cât de importantă este prevenţia în cardiologie?

Dr. Adina Cîmpan: Preventia bolilor cardiovasculare este definită ca un cumul de acţiuni, la nivelul întregii populaţii, precum şi la nivel individual, care au ca scop reducerea riscului de apariţie a acestor afecţiuni şi a dizabilităţilor care apar secundar lor. Bolile cardiovasculare rămân cauza principala de morbiditate şi mortalitate, atât la nivel european, cât mai ales în România, motiv pentru care prevenţia joacă un rol esenţial în creşterea supravieţuirii şi îmbunătăţirea calităţii vieţii.

Care sunt regulile de bază pentru menţinerea unei inimi sănătoase?

Le-aş clasifica în trei mari grupe: dieta sănătoasă, activitate fizică constantă şi evitarea toxicelor de tipul fumatului şi a alcoolului. Respectând aceste principii şi făcând din ele un stil de viaţă, ne vom menţine inima cât mai mult timp sănătoasă.

Ce legătură există între alimentaţie şi sănătatea cardiovasculară?

Alimentaţia joacă un rol esenţial în prevenţia bolilor cardiovasculare şi, în opinia mea, acesta este şi motivul pentru care afecţiunile cardiace sunt printre primele cauze de deces în  Romania. În 2017, hipertensiunea arterială a generat aproximativ 30.000 de decese în ţara noastră.

Când trebuie să facem prima vizită la medicul cardiolog?

Imediat după naştere, când, la indicaţia specialistului neonatolog, se pot diagnostica majoritatea malformatiilor cardiace congenitale, printr-o ecografie cardiacă. Ulterior, de-a lungul vieţii, evaluarile făcute de medicul de familie trimit pacienţii spre cardiolog.

Vizita timpurie la medicul cardiolog ar trebui făcută în următoarele situaţii: antecedente familiale de boli cardiovasculare sau moarte subită, nivel crescut al colesterolului şi glicemiei; prezenţa fumatului, obezităţii, hipertensiunii arteriale, dietei nesănătoase.

Ce analize medicale sunt recomandate pentru prevenţia şi diagnosticarea problemelor cardiovasculare? Cu ce frecvenţă trebuie făcute?

Ca în majoritatea bolilor, începem cu un bilanţ biologic care se poate face prin recoltare de sânge. Astfel putem depista prezenţa unui diabet, care, necontrolat, duce la boli cardiovasculare sau nivel crescut al colesterolului, şi acesta implicat în apariţia afecţiunilor cardiace. Simpla măsurare a tensiunii arteriale - efectuată frecvent în cabinetul medicului de familie încă din copilărie - orientează, ulterior, pacientul spre cardiolog.

Consultul cardiologic constă, în primă fază, în efectuarea unei electrocardiograme şi a unei ecografii cardiace. Pe baza acestui control se stabilesc restul investigaţiilor necesare, precum şi cât de des trebuie făcute. În cazul unui adult sănătos, cu tensiune arterială optimă (adică 120/80 mmHg), măsurarea ei se va face la interval de cinci ani sau mai des, dacă apar alte afecţiuni.

Care sunt cele mai frecvente patologii grave din această specialitate?

Boala coronariană ischemică sau bine-cunoscuta cardiopatie ischemică este cea mai frecventă patologie gravă cu care noi, cardiologii, ne confruntăm. Este, înca din anii 2000, prima cauza de mortalitate în lume, responsabilă de 16% din decesele la nivel mondial.
Un alt inamic deloc de neglijat este hipertensiunea arterială, acel duşman care “tace şi face”.

În ce măsură factorul genetic este responsabil pentru apariţia bolilor cardiovasculare?

Din păcate, uneori, bagajul genetic cu care ne naştem ne urmăreşte toată viaţa. Aparitia bolilor cardiovasculare la rude de gradul I înainte de vârsta de 55 ani la femei, respectiv  65 de ani la bărbaţi, reprezintă un factor de risc pentru descendenţi. De asemenea, unele malformaţii cardiace sau mutaţii genetice de la nivelul fibrei musculare, care duc la insuficienţă cardiacă, se pot moşteni. Nu este, însă, o regulă. Antecedentele de moarte subită în familie impun controale cardiologice periodice la rudele de gradul I.

Care este legătura dintre tensiunea arterială şi bolile cardiovasculare?

Netratată, hipertesiunea arterială duce în timp la probleme serioase de sănătate, afectând în principal inima, vasele cerebrale, rinichii şi chiar vederea. Cardiopatia ischemică, tulburările de ritm, insuficienţa cardiacă pot fi uneori consecinţa unei tensiuni arteriale netratate.

Care sunt factorii de risc pentru apariţia hipertensiunii arteriale?

Factorii de risc pentru aparitia tensiunii arteriale sunt multipli. Aş începe prin a spune că tensiunea arterială se clasifică în două mari categorii: esenţială, adică tensiunea care apare odată cu trecerea anilor, dacă avem un stil de viaţă nesănătos, suntem sedentari, fumători, cu un consum exagerat de sare, acizi graşi saturati etc., şi tensiunea arterială secundară, care apare la tineri şi, asa cum îi spune şi numele, este secundară altor boli (endocrine, renale) sau consumului de medicamente ori substanţe care cresc tensiunea.

Mit sau realitate: cafea şi vinul duc la creşterea tensiunii arteriale?

Părerile legate de cafea sunt controversate. Unele studii spun că în urma consumului de cofeină creşte, pentru scurt timp şi brusc, tensiunea, chiar şi la pacienţii care nu suferă de hipertensiune, datorită faptului că acest alcaloid ar rigidiza arterele, ulterior, prin efectul diuretic al cafelei, producându-se o uşoara deshidratare - motiv pentru care cafeaua se bea mereu cu un pahar de apă. Alte studii au arătat că această creştere apare doar la cei care beau ocazional cafea şi că la consumatorii cronici nu ar avea acelaşi efect, fiind benefică datorită continutului mare de antioxidanţi. Cred ca este nevoie de mai multe studii ca să elucidam acest mister.

Cât despre vin, s-a format o părere cum că vinul roşu ar creşte tensiunea, pe când cel alb ar duce la scăderea ei. Acest mit este fals, deoarece orice bautură alcoolică determină creşterea tensiunii arteriale.

Cine este predispus să sufere un infarct?

Există mai mulţi factori care predispun la apariţia infarctului miocardic acut, printre cei mai importanţi numărându-se stilul de viaţă nesănătos, fumatul, prezenţa diabetului zaharat, obezitatea, antecedentele familiale şi vârsta înaintată. Conform studiilor, evenimentele cardiovasculare majore apar mai frecvent la vârste de peste 60 ani.

Infarctul miocardic se produce atunci când intervine blocarea fluxului de sânge de la nivelul arterelor care irigă muşchiul inimii (arterele coronare), lucru care duce la suferinţa acestuia, din pricina lipsei de oxigen şi aparitia necrozei (moartea celulară). De cele mai multe ori, acest lucru se petrece prin desprinderea unei plăci ateromatoase, care se afla depusă pe pereţii interni ai arterelor şi care duce la formarea unui tromb (cheag).

Cum îl recunoaştem şi cum trebuie să reacţionăm?

Cel mai frecvent simptom întâlnit în infarctul miocardic acut este durerea toracică. Apariţia unei dureri puternice în piept, care practic încorsetează pacientul şi, de cele mai multe ori, nu îl lasă să respire, cu o durată de peste 20 minute, este un semnal de alarmă că trebuie să chemăm ambulanţa. Personalul medical va putea diferenţia acest simptom de alte cauze de durere toracică.

Cât de predispuşi sunt tinerii să sufere un infarct?

Din nefericire, tot mai multi tineri ajung să sufere un infarct miocardic. Dacă în trecut acest eveniment cardiovascular aparea mai frecvent la vârstnici, în ultimii 10 ani, mulţi tineri cu vârste cuprinse între 30 şi 40 ani suferă un infarct miocardic. Din proprie experienţă spun că majoritatea sunt fumători din copilărie sau adolescenţă. Dacă asociem şi obezitate, antecedente famililiale pozitive şi o tensiune arterială uşor crescută, riscul creşte exponenţial.

Cat de mult se schimba viaţa unui pacient care a suferit un infarct?

Radical. Din păcate, mulţi pacienţi decedează. În cazul în care evoluţia este una favorabilă şi se reuşete procedura prin care se repermeabilizeaza artera implicată în infarct - ea fiind blocată de un cheag - pacientul va trebui să ia, în medie, cinci tipuri de medicamente toată viaţa. Dacă inima nu se recuperează corespunzător după acest eveniment, survine insuficienţa cardiacă, o condiţie de multe ori invalidantă cu internări multiple, limitarea capacităţii de efort şi creşterea mortalităţii.

CV dr. Adina Cîmpan

2006-2012 Facultatea de Medicină şi Farmacie "Iuliu Haţieganu" Cluj-Napoca

2013-2017 Rezidenţiat în specialitatea cardiologie în cadrul Institutului Inimii Cluj-Napoca 

din 2018 - medic specialist în cadrul secţiei de Cardiologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Zalău

din 2019 - doctorand al Universităţii de Medicină şi Farmacie "Iuliu Haţieganu" Cluj-Napoca.

Vă mai recomandăm:

Cele mai periculoase complicaţii ale diabetului: de la orbire la amputarea piciorului

Medic specialist: „60 de secunde bine dozate pot face diferenţa între viaţă şi moarte“

Zalău



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite