Legenda morţii lui Gheorghe Şincai. Cum a fost demontată teoria despre locul în care şi-a găsit sfârşitul marele cărturar

Legenda morţii lui Gheorghe Şincai. Cum a fost demontată teoria despre locul în care şi-a găsit sfârşitul marele cărturar

Gheorghe Şincai a înfiinţat peste 300 de şcoli româneşti în Transilvania FOTO Arhivă Marin Pop

Zeci de ani, moartea marelui cărturar iluminist Gheorghe Şincai a fost învăluită în mister. În timp ce unii susţineau că reprezentantul Şcolii Ardelene ar fi murit în satul sălăjean Bobota, alţii erau convinşi că acest lucru este imposibil.

Ştiri pe aceeaşi temă

Născut în 28 februarie 1754 în localitatea Râciu de Câmpie - numită astăzi Şincai - din judeţul Mureş, Gheorge Şincai a fost unul dintre învăţaţii epocii sale, căruia îi revine meritul de a fi înfiinţat peste 300 de şcoli româneşti în Transilvania. Activitatea sa intrat într-un con de umbră în 1794, an în care a fost întemniţat şi destituit din funcţia de director al şcolilor naţionale din Marele Principat.

După eliberarea din închisoare, "izgonit din rosturile sale", Şincai încearcă în zadar să repare nedreptăţile suferite, astfel că se retrage la contele Daniil Vass de Ţaga, angajându-se ca perceptor pentru instruirea şi educarea celor trei fii ai acestuia. Prezenţa lui a fost menţionată pentru ultima dată în 1814, când un protopop din Bistriţa susţinea că l-ar fi întâlnit undeva pe lângă Dej, scrie Ioan Ardeleanu Senior, într-un studiu publicat în volumul "Monografia localităţii Bobota, între istorie şi memorie" şi preluat de revista "Caiete Silvane".

"După aceasta, întunecime totală. Nimeni, nimic, timp de o jumătate de secol. Opera sa circula; manualele sale şcolare încă multă vreme n-au putut fi înlocuite; strădaniile sale pentru luminarea poporului prin cele peste 300 de şcoli naţionale săteşti, ctitorite de el, constituiau un moment viu, spiritul său era prezent în atmosfera intelectuală şi morală a întregii Transilvanii. Nimic cert însă nu se ştia de cărările şi apusul vieţii lui", precizează sursa citată.

Cum s-a născut legenda

În acest timp au apărut primele zvonuri, transformate, mai apoi, în legendă, cum că marele cărturar şi-ar fi găsit sfârşitul la Bobota. Această legendă a fost intens combătută de către dr. Ilie Dăianu, acesta preocupându-se de elucidarea fixării locului morţii lui Şincai.

Şi totuşi, de unde şi cum s-a născut această legendă? Cum a fost posibil ca aceasta să pătrundă atât de puternic în conştiinţa mulţimilor? "Negreşit şi natural, o legendă cu moartea lui Şincai la Bobota putea să ia fiinţă şi ca un corolar al mai multor fapte istorice documentate, de legături sufleteşti ce s-au creiat între Şincai şi Sălaj, pe urma filiaţiunilor sale de rudenii şi prietenii coroborate cu cele de director/inspector şcolar în înţelesul nostru de azi/al şcolilor naţionale înfiinţate de el", răspunde Ioan Ardeleanu Senior.

Potrivit acestuia, după 1812-1814, când Şincai a dispărut de pe scena istoriei, sălăjenii, "care nu erau străini de străduinţele, efortul şi martiriul său, era natural să-şi spună cuvântul, fie printr-o baladă, fie printr-o legendă, care, în definitiv, poate să fie grefată pe un fond al cărui temei nu este încă nici confirmat, dar nici infirmat ştiinţific, cu argumentele ultimului cuvânt".

În această situaţie, preotul Gael din Derşida, sat aflat în imediata apropiere a Bobotei, a împrăştiat informaţia conform căreia Şincai ar fi murit lângă „Fântâna lui Alexi”, la moara de dinsus a Bobotei şi că l-ar înmormântat în cimitirul bisericii celei vechi din Bobota. "Ştirea" a fost propagată în mai multe cercuri de către fiul lui Gael, Grigoriu, protopop de Bobotei.

"Încă şi la 1863, când Gael bătrânul avea 80 de ani, arăta la faţa locului, tânărului advocat Francisc Hossu Longin, locul unde a fost înmormântat Şincai. Aşa s-a înfiripat şi s-a încetăţenit în conştiinţa mulţimilor ştirea cu locul morţii lui Şincai la Bobota", se menţionează în articolul din "Caiete Silvane".

Extrasul mortuar care a făcut lumină

Teoria a fost demontată în vara anului 1866, când în ziarul "Concordia" din Budapesta a fost publicat un extras mortuar pe numele iluministului. Documentul era publicat tocmai de către Grigoriu Gael, cel care susţinea varianta morţii lui Şincai la Bobota.

„Bobota/com.Sătmariu, 30 iunie 1866/. După cercare de mai mulţi ani, mi-a succes a afla locul şi timpul morţii preafericitului cronicar şi istoric al românilor Georgiu Şincai, el adecă, după multele lupte, persecuţiuni şi suferinţe, înfrânt de boală şi etate, s-a retras în urmă la comitele Vass în Szinye, lângă Caşovia, şi, în 2 noiembrie 1816, în etate de 75 ani a repausat, în Szinnye, unde numai doi oameni bătrâni se mai află, care îşi aduc aminte de repausatul, însă mormântul lui nu se poate arăta, care ar fi, căci nici monument, nici cruce sau altceva epitafiu nu-l osăbeşte de celelalte morminte – despre înmormântare achid aci în original Extrasul matricular din parohia Keletsény a cărei filială este Szinnye; te rog să binevoieşti a da publicităţii această descoperire interesantă; totodată sunt rugate toate ziarele româneşti a reproduce această descoperire în preţioasele coloane a foilor sale, ca să devină la cunoştinţa publică. D. paroh, M.O. Frate în Cristos, Ioanne Szedlak din Keletsény merită recunoştinţă pentru asta descoperire, care s-a promis, că în obiectul acesta va cerca toate mijloacele ca să ne poată da descoperiri şi ulterior şi date sigure despre viaţa şi moartea preafericitului.

Gregoriu Gael, protopop Şamşudului".

În urma acestui anunţ, ştirea privind moartea lui Gheorghe Şincai în satul sălăjean devine legendă, însă a persistat în paralel cu adevărul istoric impus de extrasul mortuar, "uneori eclipsând parţial sau chiar total acest adevăr".

Vă mai recomandăm:

Ce îl leagă pe Gheorghe Şincai de satul natal al lui Corneliu Coposu

Cele mai cumplite epidemii şi dezastre din istorie. „Moartea neagră“, boala care a făcut prăpăd în Europa

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: