Memoria foştilor deţinuţi politic, terfelită de statul român. Săpăturile la Periprava, făcute cu bani din sponsorizări

Memoria foştilor deţinuţi politic, terfelită de statul român. Săpăturile la Periprava, făcute cu bani din sponsorizări

Morminte descoperite la Periprava

Istoricii şi arheologii au început luni, 31 august, campania de descoperire a mormintelor foştilor deţinuţi politic înhumaţi în cimitirul din Periprava. Statul, prin Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din România, nu a mai alocat fonduri pentru acest proiect, astfel că banii au fost daţi de Fundaţia „Doina Cornea“.

În perioada 4 – 11 iulie era programată o nouă campanie de săpături la Periprava, acolo unde în ultimii s-au descoperit peste 50 de morminte ale celor care au murit în colonia de muncă ce a funcţionat în apropierea localităţii.
 
Proiectul, care a demarat în 2006, odată cu fondarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, a fost amânat, după ce Marius Oprea şi Gheorghe Petrov, cei doi istorici-arheologi care au făcut săpături an de an pentru găsirea rămăşiţelor celor care au fost ucişi de torţionari sau de condiţiile inumane din lagărele de muncă, au plecat de la institut. 
 
Acum, cei cinci specialişti - Marius Oprea, Gheorghe Petrov, Paul Scrobota, Gabi Rustoiu şi Horaţiu Groza - lucrează sub patronajul Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, iar fondurile necesare sunt asigurate de Fundaţia „Doina Cornea“ din Cluj. 

„Credem că vom mai avea nevoie de încă două campanii pentru descoperirea tuturor osemintelor. 

Norocul nostru este că lipovenii nu şi-au înmormântat morţii în aceste locuri, credinţa lor spunând că rămăşiţele pământeşti ale lor nu trebuie să se amestece cu cele ale morţilor care au avut alte religii“, a spus Gheorghe Petrov. 
 
Lagărul de la Periprava 
 
La Periprava în perioada anilor 1959 -1964, au fost înhumaţi un mare număr de deţinuţi politic decedaţi în colonia de muncă ce a funcţionat în apropierea localităţii. Zona din cadrul cimitirului unde se află mormintele deţinuţilor a fost stabilită pe baza informaţiilor obţinute de la localnicii mai în vârstă ai satului, precum şi de la câţiva foşti angajaţi ai coloniei penitenciare. În prezent, la suprafaţa solului nu există niciun fel de semne care să indice prezenţa mormintelor.
 
La începutul anilor ’50, Periprava a funcţionat ca secţie a Formaţiunii Chilia, devenind de la 1 iulie 1957 o unitate penitenciară de sine stătătoare (Formaţiunea 0830). 

Scopul oficial al înfiinţării coloniei a fost construirea unui dig între localităţile Periprava şi Sfiştofca, ca măsură de protecţie împotriva inundării terenurile ce urmau să fie defrişate de stuf şi apoi desţelenite în vederea utilizării lor ca suprafeţe agricole. De asemenea, se avea în vedere şi înălţarea şoselei din comuna Periprava pe o distanţă de mai mulţi kilometri.
 
Astfel, începând din anul 1959, în zonă au fost aduşi mii de deţinuţii politici care au devenit majoritari în colonie până în 1964, când au fost aplicate graţierile colective. Scopul nedeclarat şi subînţeles al transferurilor de deţinuţi a fost exploatarea brutală a muncii acestora şi supunerea lor la un regim cu valenţe de exterminare. Condiţiile nefavorabile din perioada în care unitatea a funcţionat ca formaţiune independentă au dus la decesul mai multor deţinuţi.
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările