Coposu, către Vişinescu: „Dacă va fi un proces împotriva ta, să mă chemi de martor, pentru că voi spune că numai un nebun putea să facă ce ai făcut tu“

Corneliu Coposu FOTO - de pe coperta volumului „163 de vorbe memorabile“

Ion-Andrei Gherasim, fostul şef de cabinet al lui Corneliu Coposu, a povestit cum a reacţionat marele om politic atunci când, după mulţi ani, s-a întâlnit faţă în faţă cu torţionarul Alexandru Vişinescu.

Urmaş direct al lui Ilie Lazăr, delegat în Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, Ion-Andrei Gherasim a rememorat o lecţie pe care Corneliu Coposu i-a dat-o imediat după Revoluţie. „În februarie 1990 eram alături de Seniorul Corneliu Coposu şi Marius Lupuţiu, asistent personal şi el al preşedintelui PNŢCD. Mergeam la o întâlnire politică pe care Seniorul o avea cu doi parlamentari RPR (partidul gaulist al lui Jacques Chirac) la fostul hotel Bucureşti, actualmente Radisson.

Ninsese mult în ultimele zile şi se formaseră troiene de zăpadă. Când am ajuns la trecerea de pietoni dintre Athenee Palace şi hotel Bucureşti, îl văd pe Senior cum, sprinten, o ia mai repede şi ajunge cu vreo 10 metri înaintea noastră în faţa unei persoane gârbovite, căreia începe să-i spună ceva. Ajungând cu Marius în dreptul lor, îl văd pe acel individ alb la faţă, complet blocat.

Domnul preşedinte se întoarce spre noi şi ne spune: «Ştiţi cine este domnul? Acesta este Alexandru Vişinescu, cel care m-a schingiuit şi m-a bătut până la moarte la Râmnicu Sărat» Când am auzit aceasta, şi Marius, şi eu, am vrut să sărim pe el“, povesteşte Ion Andrei Gherasim, fostul secretar al Seniorului, în prezent preşedinte al fundaţiei care poartă numele marelui om politic. 

Spre surprinderea lui, Seniorul a pus o mână fermă în faţa lor şi le-a spus răspicat: „Nu! Nu vă legaţi de el! Doar Dumnezeu este cel care are dreptul Să-l judece!“ Apoi, s-a reîntors spre Vişinescu şi i-a spus acele cuvinte memorabile: „Dacă cumva va fi vreodată un proces împotriva ta, iar eu voi mai trăi, să mă chemi de martor, pentru că voi spune că numai un nebun putea să facă ceea ce ai făcut tu acolo“.

Marele om politic Corneliu Coposu a fost una dintre victimele sistemului care, timp de câţiva ani, a primit domiciliu obligatoriu în pustiul Bărăganului. El a fost arestat la 14 iulie 1947. După trei ani de proces a primit o condamnare de 24 de luni, majorată apoi cu încă 24 de luni, printr-o simplă decizie a MAI. Ulterior, după şapte ani de detenţie, a fost condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti la 15 ani muncă silnică pentru „activitate intensă contra clasei muncitoare“.

Fostul conducător al PNŢ a trecut prin mai multe lagăre şi închisori, printre care se numără MAI Bucureşti, Malmaison, Piteşti, Văcăreşti, Craiova, Jilava, Capu Midia, Bragadiru, Popeşti-Leordeni, Rahova, Gherla, Aiud, Râmnicu-Sărat. Cum puterea de atunci a considerat că nu este suficient reeducat, în iulie 1962, la expirarea pedepsei, i s-a stabilit domiciliu obligatoriu în localitatea Rubla din Bărăgan, până în anul 1964.

Torţionarul Alexandru Vişinescu (93 de ani) a murit luni, 5 noiembrie, la ora 14.34. Acesta se afla internat la Spitalul penitenciar Rahova. În urmă cu aproximativ o lună fusese internat la Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni” cu mai multe fracturi.

Alexandru Vişinescu, fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, a fost condamnat definitiv, în 10 februarie 2016, la 20 de ani de închisoare în dosarul în care a fost găsit vinovat de crime împotriva umanităţii, decizia fiind o premieră din punct de vedere judiciar. 

Procurorii Parchetului instanţei supreme l-au acuzat pe Vişinescu că, în perioada 1956-1963, când a fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, a luat măsuri de persecutare a deţinuţilor politici încarceraţi. El a fost de altfel ultimul comandant al închisorii, unde a murit, în urma torturilor, liderul PNŢ Ion Mihalache.

În urmă cu două luni a murit şi Ioan Ficior, celălalt torţionar condamnat la 20 de ani de închisoare. Torţionarul Ioan Ficior a murit, în puşcărie, unde îşi ispăşea pedeapsa. Acesta fusese găsit vinovat pentru moartea a 103 deţinuţi închişi în lagărul de muncă de la Periprava

Vă mai recomandăm:

Securitatea şi Dosarul „Litoral '77“. Cum au fost spionaţi toţi turiştii români şi străini

Secretele cu care a fugit Mihai Pacepa în SUA: diamantele sintetice, traficul de arme clandestin, numele agenţilor străini
 

Poveste de dragoste comunistă: idila dintre „prinţesa roşie“, fata lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi amantul ei, un medic chirurg care a murit în închisoare

Operaţiunea „Olimp ’72“ – Cum i-a urmărit Securitatea pe sportivii români la Olimpiada de la München. Patzaichin: „Securiştii aveau urme de caschetă“