Turism la morile de apă de la Rudăria. Oameni din toate colţurile ţării şi de peste hotare vin să le vadă FOTO

Turism la morile de apă de la Rudăria. Oameni din toate colţurile ţării şi de peste hotare vin să le vadă FOTO

Spectaculoasele mori de apă de la Rudăria FOTOGRAFII Ştefan Both

În urmă cu zece ani, morile de apă de la Rudăria erau ştiute doar de localnici şi de câţiva bănăţeni, care obişnuiau, precum strămoşii, să măcine cereale cu ajutorul lor. Astăzi, morile atrag mii de turişti din ţară şi din străinătate, datorită celor care le-au restaurat şi le-au introdus într-un circuit turistic

Ştiri pe aceeaşi temă

Rudăria, cum mai e cunoscută localitatea Eftimie Murgu din judeţul Caraş-Severin, este o adevărată bijuterie a arhitecturii ţărăneşti. Morile de apă, acţionate de forţa râului Rudăria, erau folosite de localnici din cele mai vechi timpuri.

În perioada interbelică erau 40 de asemenea mori, dar astăzi sunt funcţionale doar 22, restul fiind în paragină. Salvarea a venit însă de la Muzeul Astra din Sibiu, care, în urmă cu zece ani a restaurat câteva dintre ele cu bani obţinuţi din fonduri europene. 

Apoi, timişorenii de la Asociaţia „Acasă în Banat“ au demarat nu doar noi lucrări de reparaţii ale morilor, dar şi o amplă campanie de promovare a zonei. Astăzi, morile de apă de la Rudăria sunt veritabile obiective turistice.
 
 
Oameni din toate colţurile ţării, dar şi de peste hotare vin să le vadă – şi mai zăbovesc puţin, vrăjiţi de frumuseţea Văii Almăjului, nu departe fiind şi renumita cascadă Bigăr.
 
Fiecare moară de la Rudăria are între 15 şi 30 de proprietari, toţi oameni de-ai locului. În baza unei înţelegeri nescrise, fiecare are dreptul la un anumit timp pentru măcinat.
 
 
„Spectaculos este cum se produce făina şi mălaiul, cum se macină boabele. E unic pentru că se foloseşte de puterea apei. Aici suntem 17 familii şi fiecare are două zile pe lună. În acele zile poate să vină să-şi facă făină – poate să vină şi să stea toată noaptea. Folosim făina pentru consum propriu, pentru animale. Mai şi vindem dacă vin turişti – şi chiar ne bucurăm, că vin destul de mulţi. Zilnic vin, din toate zonele ţării. Le place, sunt atraşi şi de zonă“, a spus Nicolae Curea, proprietarul unei mori de la Rudăria. 

 
TURISMUL A ÎNFLORIT DUPĂ REFACEREA DRUMULUI
 
Morile sunt aşezate asemenea unor salbe de mărgele de-a lungul cursului apei, pe o lungime de trei kilometri în sat şi în afara lui. Cea mai îndepărtată de localitate, şi poate cea mai spectaculoasă, este Moara cu Tunel, pentru că apa vine de sub stânci.
 
„Este şi cea mai mare moară din zona noastră. Piatra are diametrul de un metru. E interesantă, pentru că vine apa din tunel, printr-o cădere foarte mare. Debitul este foarte mare. Aici suntem 30 de familii, ne vine rândul o dată pe lună la măcinat. Azi e dreptul meu, eu sunt responsabil cu moara. Făina de porumb o facem pentru noi, pentru coleşă (n.r. – regionalism pentru mămăligă în Valea Almăjului), iar din grâu se obţine cea mai bună făină integrală. Aici totul e de la noi: grâul, porumbul –  am tractor, am toate utilajele pentru agricultură. Pe lângă pensie, mai scoatem un leu. Facem şi pentru animale, pentru porci, găini, dar şi să vindem turiştilor care vin la noi. De când au făcut drumul până în Rudăria – că înainte era foarte prost – vin şi mai mulţi turişti. Faci cinci minute până la Bozovici, înainte făceai o oră, că era plin de gropi“, a povestit Zaharia Murgu. 
 
 
Moara cu Tunel este una dintre cele norocoase – specialiştii de la Muzeul Astra din Sibiu au găsit-o degradată şi nefuncţională. „Era în paragină totală, ploua în ea. Cei de la Sibiu au amenajat şi aleile –  înainte de abia se putea ajunge la ea. După restaurare, ne-am adunat toţi, am contribuit şi noi cu bani şi acum arată bine“, a mai spus Murgu.
 
 
MOARA MOŞTENITĂ, SINGURA SURSĂ DE VENIT
 
Localnicii învaţă încet, încet ce înseamnă turismul. De la fiecare moară poţi pleca acum cu câte ceva: cu o cană imprimată cu fotografiile instalaţiilor, cu magneţi pentru frigider, dar şi cu diferite produse realizate în ograda proprie: de la răchie, gemuri şi siropuri, până la deja faimoasa făină sau mălaiul măcinat la moara de apă.
 
„Am moştenit moara de la bunici, de la părinţi – de la o generaţie la alta. Avem împărţeala făcută, să se ştie când ne vine rândul la moară. Dacă nu am nevoie să macin eu azi şi are nevoie altul, vine el. Nu e ceartă, că avem timp. Moara asta nu e originală. A trebuit refăcută, pentru că cea veche a fost luată cu totul de ape când a fost inundaţie. Dacă e apă multă, facem doi-trei saci, dacă apa e mai puţină, facem mai puţin. Ne bucurăm că vin turişti din toată ţara – ei ne promovează zona şi mai cumpără de la noi una, alta. Nu e altă sursă de venit, cu asta ne ocupăm“, a afirmat Lenuţa Vela. 

 
Faptul că zona a devenit una turistică are avantaje nenumărate, dar şi câteva mici neplăceri – cea mai importantă ar fi că localnicii nu mai au liniştea de altă dată. 

„Morile astea au schimbat viaţa oamenilor, ni s-a cam dat viaţa peste cap. Eram mai liniştiţi până acum. Dar e un lucru bun, trebuie să venim şi noi în întâmpinarea turiştilor cu ce avem. Să nu ne fie ruşine cu produsele noastre –  e munca noastră. În plus, îşi rotunjesc cu toţii un câştig, trăiesc dintr-o pensie sau un salariu. Vin turişti din toată lumea: din Japonia până în America. La fel din ţară, vin de la Constanţa sau Bucureşti, Cluj sau Braşov“, a apus Mihai Otiman, primarul comunei Eftimie Murgu.
 
 
HAI LA RUDĂRIA!
 
Astăzi, turiştii vizitează doar şapte dintre mori, care sunt deja cunoscute şi care se află pe drumul mare. Mai sunt însă încă 13, aflate în spatele caselor din Rudăria, departe de ochii călătorilor. 
 
„Întrebarea firească este unde sunt celelalte mori, până la 22. Descoperirea morilor ce nu sunt vizitate de turişti ne arată o situaţi îngrijorătoare. Avem mori extraordinar de valoroase din punct de vedere etnografic, care sunt în spatele caselor, care nu sunt văzute de turişti – sunt şi neglijate, pline de gunoaie, dar continuă să funcţioneze. Scopul este de a le scoate la iveală şi de a le introduce în circuit, alături de celelalte“, a spus preşedintele asociaţiei Acasă în Banat, Radu Trifan.


 
Peste 200 de voluntari au petrecut un weekend la Rudăria pentru a curăţa zona morilor, dar şi pentru a face mai multe reparaţii de întreţinere a construcţiilor.
 
„Proiectul «Hai la Rudăria» înseamnă toate cele 22 de mori de apă de aici. Doar câteva, cele cunoscute, sunt în afara satului. Sunt atât de frumoase! Au încă fundaţii din lemn, au acoperiş cu şindrilă, merită descoperite una după alta. Sunt absolut convinsă că fiecare turist va găsi o moară preferată. Fiecare dintre ele macină – puteţi simţi mirosul de făină, puteţi să faceţi o coleşă. Toate acestea trebuie puse în valoare. Suntem convinşi că acest traseu va aduce un plus întregii zone“, a spus Nicoleta Trifan, de la „Acasă în Banat“. 

 
Un alt obiectiv al voluntarilor este să îi înveţe pe oamenii locului să îşi promoveze produsele tradiţionale. Făina ar tebui să devină un brand local, sunt de părere cei de la „Acasă în Banat“, a explicat Radu Trifan.  

 
Traseu de ciclism până la Dunăre
 
Morile de apă de la Eftimie Murgu se află şi în atenţia autorităţilor din Caraş-Sevenin. În vederea dezvoltării turismului în jurul celor 22 de mori, veritabile monumente istorice, Romeo Dunca, preşedintele Consiliului Judeţean, vrea să includă zona într-un traseu de biciclete. Ruta ciclistă gândită de Dunca pleacă de pe Semenic, trece prin satul cu morile de apă, coboară la Dunăre, iar de acolo urcă spre satele ceheşti şi, din nou, spre Semenic.  

 
„Traseul e de 30 de kilometri. Urci cu telegondola de la Văliug, până în vârful Semenicului –  avem aprobarea deja pentru telegondolă. – apoi, începe coborârea. Când ajungi la Rudăria, ar trebui să poţi să te cazezi pentru o noapte. Sunt ceva pensiuni, primarul poate face PUZ-uri (n.r. – plan urbanistic zonal) pentru dezvoltarea altora. Dar turiştii ar putea să fie găzduiţi şi de localnici. A doua zi, ai urcat pe bicicletă. Cobori la Dunăre, unde poţi să dormi încă o noapte. Mănânci un peşte, te întorci înapoi pe la Ravensca, Sfânta Elena şi Câlnic. Dar toate aceste eforturi trebuie dublate de localnici“, a spus Romeo Dunca.
 
 
 
 
 
 
 
 




 
 
 
 
 
 
Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările