Insula cailor sălbatici, paradisul ascuns al Banatului. Comuniştii au vrut să facă aici un depozit de deşeuri

Insula cailor sălbatici, paradisul ascuns al Banatului. Comuniştii au vrut să facă aici un depozit de deşeuri

Paradisul de pe Insula Ostrov FOTO Ştefan Both

Insula Ostrov, de pe Dunăre, este una dintre cele mai frumoase oaze naturale din Banat. Aceasta a fost inclusă recent în circuitele turistice destinate celor care vor să viziteze judeţul Caraş-Severin.

Ştiri pe aceeaşi temă

La aproximativ 160 de kilometri de Timişoara şi cam 100 de kilometri de Reşiţa se află unul dintre cele mai frumoase locuri din Banat. Insula Ostrov se găseşte în mijlocul Dunării, în partea românească, în dreptul localităţii cărăşene Moldova Veche.

De partea cealaltă a malului, la sârbi, se află Vinci. E la o aruncătură de băţ. Insula este pustie, sălbatică, misterioasă. De-abia în ultima perioadă a început să fie vizitată, ca urmare a includerii ei în diferite trasee şi proiecte turistice. 

Pentru a ajunge pe insulă, cea mai bună variantă este una dintre micile ambarcaţiuni, care pleacă din portul Moldova Veche. Localnicii, proprietari de bărci cu motor, duc turiştii la plimbare pe Dunăre, contra unei sume care variază între 15 şi 25 de lei de persoană, în funcţie de traseul ales.

Insula Ostrov se află la aproximativ trei kilometri de port şi se ajunge în doar câteva minute. Turiştii care vin în zonă pot să îi vadă, de la distanţă, şi pe „proprietarii“ insulei. Este vorba de o colonie de cai sălbatici, aproximativ 100 la număr.

Ne apropiem de insula Ostrov


Ai cui au fost caii

Caii aparţineau cândva sârbilor care trăiau la Moldova Veche. În anul 1910, un procent de 90 la sută dintre locuitorii de aici erau sârbi, însă, după unirea Banatului cu România, zona a fost colonizată de populaţie românească. Astăzi, din cei aproape 10.000 de locuitori cât numără Moldova Veche, 15 la sută sunt sârbi.

„În anii ’70, sârbii din Moldova Veche creşteau caii pe insula Ostrov. Aveau un bac cu care duceau animalele pe insulă. După Revoluţie a dispărut bacul, nu au reuşit să prindă toţi caii, iar cei care au rămas acolo au început să se înmulţească natural. Au rămas cai sălbatici. Trăiesc ca în junglă“, a declarat Corneliu Martin, preşedintele Asociaţiei „Dunărea“ din Moldova Nouă.

"Stăpânii" insulei se bălăcesc în Dunăre


La un pas de dezastru

Insula a fost pe punctul să fie transformată într-un deşert cu steril de minereu, provenit de la zăcămintele de cupru şi metale rare din zonele de exploatare de la Moldova Nouă. Minele au fost închise şi, din fericire, insula a fost salvată.

„La Moldova Nouă există 102 hectare de steril care face mult rău în zonă. Când bate vântul, zici că e ceaţă londoneză. E praful de steril. Planul era să ducă tot sterilul pe insula Ostrov. Au apucat să construiască structura unui pod, urmau să fie montate şi conductele. A venit însă Revoluţia, s-au închis minele şi aşa a fost salvată insula. Altfel, nu aveam ce vizita astăzi, distugeau tot“, a mai spus Corneliu Martin. Nici caii nu au fost tot timpul în siguranţă, la un moment dat fiind la un pas să fie transformaţi în salam. Hoţii au fost însă prinşi de Poliţia de Frontieră înainte ca aceştia să înceapă să ucidă caii.

Caii ostrovului, văzuţi din barcă


Zonă de agrement

Debarcarea pe insula Ostrov se poate face printr-un singur loc, unde a fost amenajat, în urmă cu două luni, un mic debarcader. Încă de la intrare s-au pus panouri cu informaţii despre insulă, despre trasee şi biodiversitate. Aici vieţuiesc egreta neagră, cormoranul mare sau stârcul roşu, lebede şi alte păsări. Insula are 1.600 de hectare, iar în interiorul ei se întind şi două lacuri, fără conexiune cu Dunărea, care ocupă de fapt cea mai mare suprafaţă.

Imagine feerică cu lacul de pe insula Ostrov

„Am încercat să obţinem o finanţare pe fonduri norvegiene, dar ne-a fost respins proiectul. Acum avem un nou proiect, pe finanţare europeană. Cu 600.000 de euro am putea să amenajăm insula Ostrov ca zonă de agrement. Insula aparţine de Primăria Moldova Nouă, însă acolo există şi câţiva proprietari privaţi, care au terenuri intabulate. Dar ei nu ne deranjează în planul nostru. Insula se află în aria de protecţie a zonelor umede din Parcul Natural Porţile de Fier. Insula Ostrov fost inclusă şi într-un proiect demarat de Primăria Moldova Nouă pentru promovarea ecoturismului din Europa. Recent am câştigat un proiect de finanţare în cadrul competiţiei «Ţara lui Andrei». În cadrul acestui proiect ne propunem să atragem cel puţin 200 de turişti anual şi să pună în valoare obiectivele turistice de pe clisură”, a adăugat Martin.

Noul debarcader de pe insula Ostrov

Primăria comunei Pojejena a pus în funcţiune, în acest an, un vaporetto pentru plimbări pe Dunăre. Această ambarcaţiune are 50 de locuri şi poate transporta turişti pe insula Ostrov. În dreptul localităţii Pojejena se mai află o mică insulă pe Dunăre, numită Calinovăţ, de doar 40 de hectare, care este însă total sălbatică.

Planul cuprinde, printre altele, refacerea traseelor turistice, aducerea pe insulă a unui minibus electric care să-i plimbe pe oameni, amenajări de foişoare, de restaurante (toate construcţiile trebuie să fie din lemn), zone pentru pescuit sportiv, o zonă de belvedere, un loc de campare pentru corturi, trasee de călărit.

"Promenada" de pe insulă

Insula Ostrov are o lungime de aproximativ şase kilometri. Înainte era mult mai mare, însă a fost inundată odată cu scufundarea insulei Ada Kaleh (care se găsea la aproximativ 100 de kilometri distanţă) din 1970, pentru construcţia hidrocentralei Porţile de Fier I.

Mormântul lui Attila

Unul dintre obiectivele care ar putea atrage turişti este locul unde, conform legendei, se află îngropat Attila, cel mai puternic conducător al hunilor, poreclit „Biciul lui Dumnezeu”, care a domnit între anii 433–453.

Punct de informare pe Ostrov

„Legenda spune că Attila a fost înmormântat pe o insulă, undeva pe Dunăre. Nu s-a descoperit locul. Cel mai înalt loc de pe insula Ostrov este o movilă de pământ şi legendele locale spun că ar fi mormântul lui Attila. Acesta ar fi fost îngropat în trei sicrie, unul de aur, unul de argint şi unul de fier. Noi avem şi cai pe insulă, iar acest lucru ne ajută să promovăm legenda care spune că Attila a avut un armăsar negru care a găsit momântul stăpânului său. Sigur, aceasta este doar o legendă. Vrem să atragem cât mai mulţi turişti şi din Ungaria“, a mai spus Corneliu Martin, preşedintele Asociaţiei „Dunărea“. Traseul „Pe urmele lui Attila” are şase kilometri şi poate fi parcurs în cel mult trei ore.

Cel mai înalt loc de pe insulă, văzut din şalupa cu motor
 
Traseul „Pe urmele lui Attila” are şase kilometri şi poate fi parcurs între o oră şi trei ore. 

Agenţiile de turism, reticente

Turismul pe Clisura Dunării este ceva nou, iar agenţiile nu au o misiune uşoară în a-i atrage pe oameni să viziteze Clisura Dunării. „Agenţiile de turism nu fac mai nimic. Turiştii sunt reticenţi când le oferi astfel de destinaţii. Chiar şi eu am fost reticientă, până nu am pus piciorul acolo. Dar acum au început să apară primii turişti. În ultima perioadă am avut trei grupuri din Timişoara, iar fiecare a avut un feedbeck pozitiv. Trebuie să existe o implicare şi din partea Primăriei Moldova Nouă. Vă daţi seama că până acum nu exista nici acel ponton pe insulă, pentru a debarca. Se fac paşi. Însă trebuie multă răbdare şi din partea noastră. Le-am spus că ceea ce facem noi nu este contra lor, ci cu ei şi pentru ei“, a spus Sorina Garcea, reprezentantul agenţiei de turism Ultramarin din Timişoara, prima şi deocamdată singura agenţie care duce turişti pe Clisura Dunării.


Harta care arată locul unde este insula

Pe lângă insula Ostrov, turiştii pot merge pe drumul morilor de apă de pe valea râului Gramensca, pot merge pe traseul peşterilor, a cascadelor de pe râul Moldaviţa, pot vedea monumete istorice (cetatea Sf. Ladislau, castrul roman Divici, stânca Baba Caia) şi pot vizita satele ceheşti din zonă.

 

Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea
citeste totul despre: