ANAF, umilită într-un proces cu o multinaţională acuzată că şi-a externalizat profitul ca să plătească impozite mai mici

ANAF, umilită într-un proces cu o multinaţională acuzată că şi-a externalizat profitul ca să plătească impozite mai mici

O companie pusă la plată pentru că şi-a externalizat profitul a umit Fiscul în instanţă

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a pierdut într-un mod ruşinos un proces deschis de o multinaţională acuzată de inspectorii fiscali că şi-a externalizat profitul şi care a fost pusă să achite impozite suplimentare la Fisc de aproape 700.000 de lei. În urma procesului, Finanţele trebuie să îi restituie companiei banii plătiţi, cu penalităţi şi dobânzi.

Decizie finală într-un proces în care o multinaţională din Timişoara a contestat o decizie a ANAF prin care a fost obligată să achite impozite suplimentare de aproape 700.000 de lei pe motiv că şi-a externalizat profitul prin tranzacţii cu firma mamă din Ungaria. Totul a început în anul 2016, când ANAF a declanşat o inspecţie fiscală la Munax SRL, o companie care vinde utilaje agricole şi a cărei companie mamă este firma Axial KFT din Ungaria.

În urma controlului, inspectorii fiscali au acuzat firma că, printr-o serie de tranzacţii cu firma mamă din Ungaria, şi-a externalizat profitul, plătind astfel impozite mai mici în România. Prin urmare, inspectorii fiscali au obligat compania să achite impozite suplimentare în valoare de 562.000 de lei, majorări de întârziere în valoare de aproape 82.000 de lei, penalităţi în valoare de 51.000 de lei şi alte majorări, ajungându-se la o sumă totală de plată de 700.000 de lei.

Compania a achitat sumele impuse de ANAF, dar în acelaşi timp a contestat deciziile de impunere ale ANAF şi raportul fiscal în instanţă. Prima fază a procesului s-a judecat la Tribunalul Timiş, unde compania care a dat în judecată Fiscul a obţinut câştig de cauză, judecătorii obligând ANAF să restituie sumele achitate de Munax.

„Se constată că organul fiscal a ajustat în mod nelegal  costurile cu mărfurile achiziţionate de la societatea Axial, prin schimbarea metodei de stabilire a preţurilor e transfer, ceea ce a determinat ajustarea profitului impozabile aferent anilor 2012-2014. În urma ajustărilor efectuate de organele de control, marjele de profit se situează sub mediana aleasă de inspecţia fiscală. De asemenea, impactul ajustărilor efectuate de organele fiscale asupra profitabilităţii societăţii este acela de a diminua valoarea de achiziţie a bunurilor achiziţionate de la partea afiliată Axial”, se arată în decizia Tribunalului care dă câştig de cauză companiei.

Reprezentanţii Munax au refuzat să comenteze cazul.

Surse din justiţie au declarat că firma a fost reprezentată în procesul contra ANAF de casa de avocatură Alexandru Puşa şi Asociaţii. Reprezentanţii casei de avocatură au refuzat să spună dacă au reprezentat Munax în procesul cu ANAF, confirmând doar că au reprezentat o companie multinaţională într-un astfel de proces. „Am arătat că multinaţionala vindea cu un adaos în linie cu piaţa din România, doar că profitul ei a fost mai mic nu pentru că l-ar fi externalizat, ci pentru că a avut cheltuieli mai mari de extindere. A deschis puncte de lucru noi, a angajat oameni noi, a crescut stocul de marfă. Din acest motiv, datorită cheltuielilor de extindere, a raportat un profit mai mic decât şi-ar fi dorit ANAF-ul să fie acel profit. Prin urmare, multinaţionala îşi primeşte impozitul pe profit suplimentar de la ANAF plus penalităţi şi dobânzi pe vreo trei ani de zile”, a declarat avocatul Cătălin Puşa.

Juriştii ANAF nu au fost în stare să motiveze recursul

Nemulţumit de sentinţa Tribunalului Timiş, Fiscul a atacat decizia Tribunalului cu recurs, la Curtea de Apel Timişoara. Judecătorii de aici au anulat, însă, recursul ANAF pentru că nu a fost motivat. Practic, ANAF a atacat cu recurs sentinţa Tribunalului Timiş fără a arăta şi motivele pentru care face acest lucru. „Curtea nu identifică în cuprinsul cererii de recurs nicio critică de nelegalitate la adresa hotărârii instanţei de fond – ceea ce ar fi presupus  indicarea, punctuală, a motivelor de nelegalitate, prin raportare la soluţia pronunţată de instanţa de fond şi la argumentele folosite de instanţă în fundamentarea acesteia. Modalitatea de motivare a recursului adoptată de recurenta – pârâtă constă în reluarea integrală a aceloraşi aspecte învederate în cuprinsul întâmpinării, fiind înlocuiţi doar termenii „reclamanta” cu „instanţa de fond” şi „expertul”, fără ca aceasta să se refere la argumentele expuse de judecătorul fondului”, se arată în decizia Curţii de Apel Timişoara prin care „se impune constatarea nulităţii recursului ca nemotivat”. Decizia este definitivă.

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: