Ambulanţa Prinţului Charles salvează mausoleul de la Bobda. Copia bazilicii de la Esztergom a ajuns o ruină tristă FOTO

Ambulanţa Prinţului Charles salvează mausoleul de la Bobda. Copia bazilicii de la Esztergom a ajuns o ruină tristă FOTO

Mausoleul de la Bobda (Timiş) - copie după Esztergom Ungaria Foto Şt. Both

Ambulanţa pentru Monumente a început intervenţia de salvare a Bisericii Romano-Catolice din Bobda, un monument din Timiş aflat în stare avansată de degradare. În primă fază se fac lucrări de igienizare, iar apoi vor începe lucrările de punere în siguranţă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mausoleul de la Bobda (comuna Cenei), aflat la 31 de kilometri de Timişoara, unul dintre cele mai frumoase lăcaşe de cult romano-catolice din Banat, construit în anul 1860, se dărâmă pe zi ce trece. 
 
Monumentul istoric este abandonat şi se degradează cu paşi repezi. După ce turnul din dreapta s-a prăbuşit în urmă cu mai mulţi ani, în ultima perioadă s-a deteriorat şi cupola principală. Practic n-a mai rămas nimic din ea, aşa că plouă în biserică.

GALERIE FOTO CU MAUSOLEUL DE LA BOBDA 
 
Ambulanţa pentru Monumente - al cărei principal susţinător este Alteţa Sa Regală, Prinţul Charles al Marii Britanii, a decis să intervină, pentru punerea în siguranţă a mausoleului.

“Biserica de la Bobda cred că pentru iubitorii de Banat a fost o lacrimă continuă şi o dorinţă de a fi salvată. Iată că am reuşit în 2021 să venim într-o primă intervenţie. 
 
Deocamdată este o lucrare de anvergură mică, dar aceasta pregăteşte terenul pentru ce urmează: intervenţia pe monument. Am pornit cu curăţenia generală, să aducem imobilul într-un punct care să ne permită să-l studiem intensiv. Facem şi un inventar al patrimoniului mobil care se mai găseşte în biserică, iar restauratorii din domeniu le vor aduce într-o stare decentă de conservare”, a spus Mihai Moldovan, coordonator de proiecte la Ambulanţa pentru Monumente Banat.
 

Foto Ştefan Both
 

Scanarea 3D îi va ajuta pe arhitecţi
 

În acelaş timp, s-a realizat şi o scanare profesionistă 3D a edificiului, din dorinţa de a descoperi până în amănunt toate degradările. 
 
“Este o clădire foarte degradată, iar arhitecii vor să-i afle structura. Pentru asta vom crea un model 3D. Folosim un aparat de scanare pentru a putea întocmi acest model. După ce terminăm munca pe teren, colegii noştri de la birou vor avea de întocmit planuri, secţiuni, de desenat detalii. Tot ce au nevoie arhitecţii. Suntem o firmă de topografie din Bucureşti, dar am lucrat în toată ţara, suntem solicitaţi la clădiri monument istoric. Avem colaborări cu Ambulanţa pentru Monumente”, a declarat Alexandru Lozbă, de la firma de topografie Grapfein.   
 

Foto Ştefan Both
 

Copia bazilicii de la Esztergom
 

Mausoleul este o bijuterie arhitecturală. Este practic o copie a Bazilicii din oraşul ungar Esztergom, dar şi a Bisericii Sfântul Ştefan din Budapesta. Acum, arată ca după apocalipsă. Cei de la Ambulanţa pentru Monumente trebuie să facă o evaluare completă.
 
“Va fi o intervenţie amplă. Am definit câteva zone de intervenţie. Clar, cupola reprezintă cea mai importantă, pentru că e cea mai degradată. E şi partea care atrage cel mai mult la monument. Probleme sunt şi de ordin structural, nu doar la nivel de finisaj, de aceea intervenţia va fi una complicată. Mai sunt şi cele două turnuleţe din faţă. Unul s-a prăbuşit în urmă cu mai mulţi ani. Avem pe celălalt ca martor şi putem să-l reconstruim identic”, a adăugat Moldovan.
 
Foto Ştefan Both 
 

Un proiect de lungă durată

 
Proiectul de salvare a monumentului va fi unul costisitor şi de lungă durată. Până la obţinerea unor fonduri structurale, cei de la Ambulanţa pentru Monumente se bazează pe sponsorizări şi voluntariat.
 
“Ambulanţa pentru Monumente trebuie să fie o metodologie care să apropie toţi pasionaţii de patrimoniu, de istorie, de arhitectură şi de frumos. Aici sunt voluntarii care lucrează pro bono, sunt meşterii care vin şi instruiesc voluntarii, sponsorii, comunitatea locală, ea ne asigură masa şi cazarea pe durata intervenţiei. Cât despre achiziţiile de materiale, apelăm la suportul sponsorilor, la donaţii private, oricine poate să ajute. Noi vom scrie un proiect pentru care va exista şi un buget din partea Ambulanţei pentru Monumente”, a mai spus Mihai Moldovan.
 
Foto Ştefan Both 
 

A fost preluată de primăria din Cenei
 

Pentru că nu a putut face intervenţii din lipsa banilor, Episcopia Romano-Catolică a cedat, nu cu mult timp în urmă, lăcaşul de cult Primăriei Cenei. 
 
“Am intrat în posesia mausoleului în urmă cu aproximativ trei luni. Am făcut eforturi foarte mari. Până la urmă cei de la Episcopia Romano-Catolică ne-au cedat atât monumentul, cât şi tot terenul. Începem cu defrişarea lăstărişului, apoi vom sigila biserica încât să nu se mai degradeze. Vom scrie apoi un proiect pentru fonduri nerambursabile, pentru a restaura clădirea. Primăria a suplimentat bugetul local cu o sumă de bani, deocamdată pentru împrejmuire. Probabil că vom avea şi noi o cofinanţare la proiectul acesta. Va fi un proiect de durată, nu se va termina într-un an-doi”, a spus Sârgean Tanasin, primarul comunei Cenei.
 
Foto Ştefan Both 
 

Clopotele sună la înmormântare
 

În Bobda au mai rămas doar două familii de romano-catolici. Iosif Vaşar are cheia de la maosoleul şi când moare cineva din localitate, indiferent de religia defunctului, se duce să tragă clopotul.
 
“Deocamdată este mult gunoi. Sperăm ca de acuma să se facă. Vă daţi seama că am mai prins biserica în stare bună. Dar s-a distrus cupola şi cu asta s-a sfârşit. Popa de la Cărpiniş, care venea pe la noi, a plecat în Germania, popa de la Jimbolia venea doar când erau înmormântări. Rar intra în biserică. Vitraliile le-a luat popa din cartierul Mehala din Timişoara. A zis că le recondiţionează şi le depozitează la el până se face biserica. Ce a mai rămas în biserică a fost furat”, a spus Iosif Vaşar.
 

Foto Ştefan Both 
 
Vitraliile au fost realizate la München, iar cele două clopote, al căror sunet maiestuos a rămas neschimbat până astăzi, au fost fabricate la Timişoara, în atelierele lui Antonius Novotny.
 

Foto Ştefan Both 
 

Povestea unei familii de mari latifundiari
 

Csávossy Gyula a fost unul din marii latifundiari ai Banatului. S-a născut pe data de 16 mai 1839. Urmează studiile superioare la Viena şi Budapesta, studiind între altele şi Dreptul. După finalizarea studiilor, se întoarce în Banat. Magnatul era proprietarul unor mari suprafeţe de pământ, agricultura fiind principala îndeletnicie şi, totodată, sursă de bani. 
 

Foto Ştefan Both 
 
Prima soţie, Magdalena Szemö (1843-1889), îi dăruieşte lui Gyula zece copii. La trei ani de la moartea acesteia, în septembrie 1892, Gyula se căsătoreşte a doua oară cu Josephine von Spiegelfeld, care la rândul ei îi dăruieşte încă doi copii: József (1894) şi Endre (1897).
 
Anul 1904 urmă să aducă familiei Csávossy înobilarea şi intrarea într-o nouă aripă a societăţii, cea de aristocraţi maghiari. Actele de înnobilare se păstrează la Arhivele Naţionale ale Ungariei.
 

Foto Ştefan Both 
 
În 27 ianuarie 1911, Josephina se stinge din viaţă. În toamnă aceluiaşi an, şi baronul Gyula Csávossy trece la cele veşnice. Amândoi au fost înmormântaţi în cripta de sub maousoleul de la Bobda.
 

Castelul Csávossy a fost dărâmat în anii ‘40

 
Doarece afacerile cu cereale erau printre cele mai prospere, familia Csávossy începe să construiască la Bobda un adevărat domeniu nobiliar, format din două mari clădiri: castelul familiei şi mausoleul aflat peste drum de castel, construite în secolul al XIX-lea.
 
Foto Ştefan Both 
 
După Primul Război Mondial, în 1925, membrii familiei Csávossy au părăsit pentru totdeauna pământul Banatului, stabilindu-se în Canada. Castelul a fost dărâmat în anii ’40, iar localnicii au folosit cărămizile pentru a-şi construi case. 
 
Foto Ştefan Both 
 

Cripta de sub maousoleu a fost devastat

 
Cripta familiei Csávossy a fost vandalizată la începutul anilor 2000. Osemintele celor înmormântaţi acolo au fost scoase din sicrie şi împrăştiate prin cavou. Reprezentanţii Bisericii Romano-Catolice din Timişoara au intervenit imediat, au strâns rămăşiţele, le-au pus în sicrie şi au făcut o înhumare creştinească în cimitirul din Bobda.
 

Foto Ştefan Both 
 

Vecină cu bunicii lui Dan Negru
 

Vedeta de televiziune Dan Negru, care a copilărit în satul timişean Bobda, priveşte cu tristeţe la distrugerea mausoleului construit în anul 1860. Bunicii lui Dan Negru au locuit într-o casă aflată chiar vizavi de biserică. 
 
“Când vă întoarceţi din vacanţa din Austria opriţi-vă să vedeţi şi rămăşiţele Austriei în România! La vreo 20 kilometri de Timişoara, în satul Bobda, lângă casa bunicilor mei, se află o biserică-monument istoric construită pe vremea Imperiului Austro-Ungar. O ştiu prăbuşită încă din copilărie şi o văd cum moare an după an. Clopotele bisericii au fost comandate la Viena şi construcţia era renumită în fostul Imperiul Austro-Ungar. Ce au ştiut ăia să construiască am ştiut noi să prăbuşim!”, a scris Dan Negru pe pagina sa de Facebook.

 
 
 
 
 
 
Grupaj foto Ştefan Both 
 
Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările