Secretele haiducilor olteni care i-au izgonit pe habsburgi. Iancu Jianu a fost salvat de la moarte de o jupâniţă, iar Pavel Lotru îi dezbrăca pe prizonieri

Haiducul Iancu Jianu a ajuns chiar să conducă Oltenia ca un domnitor

Oltenia a fost o provincie greu de controlat. Nu a reuşit nici Imperiul Habsburgic, care a fost nevoit să renunţe la provincia pe care o primise printr-un tratat de pace, ca urmare a luptelor de uzură cu haiducii.

Baba Novac este primul haiduc din istoria ţării noastre. S-a născut în jurul anului 1530, în Serbia, în satul Poreci, actualmente Donii Milanovat, pe malul Dunării, la mică distanţă de Cetatea Severinului. Se trăgea din viţă voievodală, din neamul Basarabilor, iar tatăl său a fost sârb, fiind chiar pretendent la tronul Serbiei. Numele de „Baba“ poate veni şi din română şi din sârbă, însemnând „mareţul“, „grozavul“ sau „teribilul".

Baba novac a luptat împotriva turcilor. A fost, mai întâi, haiduc în Serbia, apoi în Oltenia. S-a aflat în slujba lui Mihai Viteazul, căruia i-a rămas credincios până la moarte. Una dintre cele mai mari fapte de vitejie a avut loc în primăvara anului 1595, când, în fruntea a 700 de haiduci, a trecut Dunărea, şi a ajuns până la Munţii Balcani, ca sa aştepte armata turcească, în fruntea căreia se afla Pasa Hasan, care trecea munţii ca să se întalnească, la Sofia, cu sultanul. Baba Novac a atacat prin surprindere oştirea şi l-a fugărit pe Hasan. A capturat căruţele, caii, armele şi tot tezaurul. Prin această izbândă, Baba Novac a fost mereu unul dintre oamenii de nădejde din preajma lui Mihai Viteazu. Voievodul l-a trimis pe Baba Novac într-o incursiune în Banat, prin părtile Lipovei, unde a învins în mai multe lupte. În Moldova, Baba Novac l-a urmărit pe Ieremia Movilă. A fost prezent în mai toate bătăliile purtate de marele voievod. 

Pe cand se afla cu o solie, Baba Novac a fost arestat de Istvan Csaky, la porunca Dietei din Cluj, formată din nemeşi  maghiari, şi osândit la moarte. A fost ars pe rug la 5 februarie 1601, după care trupul i-a fost tras în ţeapă. Trupul a fost pus pe Drumul Feleacului.

Baba Novac a avut un frate, Radovan, dar şi mai mulţi fii. Cel mai mare, Gruia, a apucat să haiducească şi să lupte împreună cu tatăl său. 

Pe locul moşiei dăruite de Mihai Viteazul lui Baba Novac se întinde actualul cartier craiovean Brazda lui Novac.

Haiducia a luat amploare în timpul ocupaţiei hasburgice

Haiducia a căpătat o mare amploare după ce Oltenia a intrat sub stapanirea Habsburgilor, în urma tratatului de la Passarovitz, din anul 1718. Habsburgii au încercat să instaureze în „Valahia Mică", aşa cum era denumită, o administraţie proprie, sprijinită militar, şi să o transforme în provincie imperială, astfel că în urma acestor măsuri s-a dezvoltat o puternică mişcare de revoltă, ce a cuprins toate clasele societăţii, de la ţărani şi mici meseriaşi, până la negustori, mica şi marea boierime, tranformânduse într-o mişcare naţională. Populaţia era nemulţumită de caracterul caracterul militar al exploatării şi de strângerea veniturilor în visteria curţii imperiale. În aceste condiţii, amploarea haiduciei a atins cele mai ridicate culmi chiar din Europa. Astfel, habsburgii au avut mari probleme de a prelua cu adevărat puterea în Oltenia. 

Haiducul Pavel Lotru care a capturat caravana cu biruri 

Haiducul Pavel Lotru, din Bălceşti, satul gorjean în care s-a născut şi Maria Lătăreţu, a pricinuit multe neajunsuri Imperiului Habsburgic. A fost căutat timp de peste trei ani de imperiali şi potere, dar nu a fost prins. Pavel Lotru a reuşit să le-a dea habsburgilor cea mai grea lovitură. Acesta haiducea pe amândouă versantele Carpaţilor, atât în Gorj, cât şi în Vâlcea, precum şi  prin zona Sibiului.

Aici avea mai multe ibovnice nemţoaice şi unguroaice, neveste ale nobili înstăriţi din Sibiu. Pavel Lotru a aflat de la una dintre acestea că urma să sosească în Oltenia caravana ce strângea taxele. Acestea venea din Ungaria, Croaţia şi Ardeal era plină cu bani. Caravana cuprindea 20 de căruţe cu pereţi metalici, fiecare trasă de câte opt perechi de cai nemţeşti. Acesta a pus la cale un jaf. Ceata lui s-a unit cu cetele de haiduci ale lui Radu Ursan şi Neagu Papură. Atacul a fost dat la Drăgăşani. Caravana a fost capturată de haiduci şi  a provocat o adevărată prăbuşire financiară în Imperiul Habsburgic şi, totodată, a dus la devalorizarea banilor în Oltenia, precum şi la destituirea banului Craiovei.

În urma furtului de la Drăgăşani, habsburgii au înfiinţat formaţia paramilitara a pandurilor. Termenul de pandur vine din lumea germanică. Când au văzut că trupele lor nu reuşesc să se impună într-o regiune străină, plină de haiduci care nu le  dădeau pace, habsburgii au hotărât să angajeze lefegii din rândul oltenilor, pentru prinderea haiducilor. Niciun haiduc nu a fost prins. Habsburgii au plătit doi ani de zile simbrie fără ca haiduci să prinda alţi haiduci. Austriecii au hotărât să plece din Oltenia cu ani buni înainte ca aceasta să fie retrocedată pe baza tratatelor internaţionale.

Radu Ursan îi punea pe prizonieri să joace dezbrăcaţi poveşti populare

Haiducul Radu Ursan era din comuna gorjeană Jupanesti şi era renumit pentru modul în care îşi bătea joc de soldaţii imperiali. Aceştia erau obligaţi să joace piese de teatru în pielea goală şi cu măşti pe faţă, spre deliciul haiducilor. Soldaţii erau puşi să joace poveşti populare. Unul dintre cei care au fost umiliţi în acest fel a fost contele Maxim von Bindewald. Acesta fusese trimis să cerceteze un jaf dat de haiduci, dar a fost prins de aceştia. Ca pedeapsă, contele austriac a trebuit să joace iedul numărul patru. Poveştile erau adaptate, fiind mai multi lupi şi iezi decât în povestea adevărată.

Radu Ursan nu a fost prins de austrieci, dar a murit într-o luptă cu turcii la Caransebel. Se presupune că acesta a fost eroul celebrei balade populare „Radul Mamii", care provine din părţile Gorjului.

Iancu Jianu, cel mai vestit haiduc din Oltenia 

Iancu Jianu este cel mai estit haiduc din Oltenia. Acesta s-a născut în anul 1787, într-o familie înstărită, cu rangul de slugeri, pe domeniile boiereşti din Romanaţi. Era foarte îndemânatic în mânuirea armelor. În plus era foarte curajos şi ştia să-şi apropie oştenii care îl urmau până la moarte în orice bătălie. În timpurile de glorie, Iancu conducea o oştire formată în jur de 2.000 - 3.000 de haiduci, care luptau împotriva boierilor mai vechi, a fanarioţilor, habsburgilor şi mai a turcilor. A condus chiar Oltenia în locul puterii domneşti. 

cel mai important moment l-a constituit campania din 1809 dusă de haiduci la miazăzi de Dunăre, atunci când au fost incendiate Vidinul şi Plevna, iar Pazvan-Oglu, paşa din Vidin, a fost ucis, ca razbunare pentru că atacase Craiova şi mai multe sate din Oltenia. Raiaua turcească de la Turnu Magurele a fost distrusă din temelii. În perioada respectivă,  Iancu Jianu era un adevărat voievod. Acesta făcea danii bisericilor şi ridica clădiri pentru comunităţile din Craiova şi Caracal. 

La Revoluţia din 1821, Iancu Jianu l-a întâmpinat pe Tudor Vladimirescu. Cetele de haiduci strânse de Iancu Jianu s-au unificat cu oastea lui Tudor, haiducii intrând în rândurile pandurilor.

A fost prins în timp ce mergea neînsoţit pe uliţele Bucureştiului şi a fost osândit la moarte. A fost iertat după ce a fost cerut în căsătorie. Potrivit legii pământului, dacă o fată cerea de soţ un osândit, acesta era iertat. Iancu a fost cerut de mai multe jupâniţe şi a ales-o pe una dintre ele, după care a renunţat trepat la haiducie.

Iancu Jianu şi-a scris unele dintre luptele pe care le-a dat: „Legai pe toţi din ocna, slobozii burduful şi scosei pe toţi haiducii din ocnă şi plecai cu dânşii până la un loc. Un haiduc ce-i zicea Voicu Iabraş, strânse şi el o ceată de ai lui, plecând împreună şi trecui Oltul la Slatina“.