Cine este domnitorul Ţării Româneşti de care nu a auzit nimeni, dar al cărui tată este celebru şi a câştigat bătălii importante împotriva turcilor

Cine este domnitorul Ţării Româneşti de care nu a auzit nimeni, dar al cărui tată este celebru şi a câştigat bătălii importante împotriva turcilor

Radu al II-lea Praznaglava este fiul nelegitim al lui Mircea cel Bătrân şi îi succede la tron fratelui său Mihail I, cu ajutorul otomanilor FOTO wikipedia.org

Radu al II-lea Praznaglava nu este atât de cunoscut ca alţi domnitori ai Ţării Româneşti. Puţini ştiu că a avut două domnii şi a emis şi câteva acte. Este unul dintre cei 40 de domnitori pe care i-a avut fosta Cetate de Scaun a Ţării Româneşti. A domnit între anii 1420-1422 şi între 1426-1427.

Radu al II-lea Praznaglava este fiu nelegitim al lui Mircea cel Bătrân şi îi succede la tron fratelui său Mihail I, cu ajutorul otomanilor. 
 
Potrivit Enciclopediei Oraşului Târgovişte, Radu a pierdut domnia de mai multe ori, în urma conflictelor cu vărul său, Dan II, sprijinit de regele Ungariei, refugiindu-se peste Dunăre, de unde revenea cu oastea turcească. A condus ţara de la Târgovişte. Aici va semna un tratat de pace şi alianţă cu Braşovul şi Ţara Bârsei (17 mai 1421) şi va întări vechile privilegii ale pârgarilor braşoveni (21 nov. 1421). 
 
Este probabil ultimul voievod al Ţării Româneşti care mai deţine controlul asupra Banatului, teritoriilor tătăreşti (sudul Basarabiei) şi asupra zonei de ieşire la Marea Neagră, aşa cum reiese din titulatura oficială dintr-un act din 1 iunie 1421: “Io Radu mare voievod şi domn, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpânind şi domnind peste toată Ţara Ungrovlahiei şi al părţilor de peste munţi, încă şi de către Părţile Tătărăşti şi Amlaşului şi Făgăraşului herţeg şi domn al Banatului Severinului şi al Podunaviei, până la Marea cea Mare”.
 
Potrivit documentelor, Radu a emis primul act cunoscut la data de de 17 mai 1421.
 
 

Primul din cei 40 de domnitori ai Ţării Româneşti 

“Domnia a început la Târgovişte cu Mircea cel Bătrân, chiar dacă el nu a stat în Târgovişte, pentu că el era domnitorul. El îi dă calitatea de capitală Târgoviştei, pentru că, în 1396, un cavaler bavarez, Hans Schiltberger, care luptase în bătălia de la Rovine, când a venit ca să lupte cu cruciada, la care a participat şi Mircea, spune într-o cronică mai târzie că a trecut spre Rovine, prin cele două capitale ale Ţării Româneşti, Argeş şi Târgovişte. Deci Târgovişte exista ca oraş. Din 1396 şi până în 1714, când a fost ridicat din domnie Constantin Brâncoveanu, timp de 350 de ani, Târgovişte a fost capitală, uneori împărţind, e adevărat, pe vremea lui Vlad Ţepeş, cu Bucureştiul. Unii domnitori stăteau la Bucureşti şi veneau şi la Târgovişte”, spune istoricul George Coandă.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: