Mihai Viteazul şi politica lui internă dezastruoasă: un maestru în luptele cu turcii, dar un tiran faţă de supuşii săi

Mihai Viteazul şi politica lui internă dezastruoasă: un maestru în luptele cu turcii, dar un tiran faţă de supuşii săi

Domnitorul Mihai Viteazul a avut o politică internă criticată de istorici FOTO: adevarul.ro

Apreciat de occidentali pentru campaniile sale antiotomane, Mihai Viteazul a fost renegat de poporul său. În plan intern, domnitorul a dus o politică dură care a atras dezgustul supuşilor. El i-a înrobit pe ţăranii liberi, împovărându-i cu taxe şi impozite greu de achitat.

Ştiri pe aceeaşi temă

O privire mai atentă a documentelor care descriu domnia lui Mihai Viteazul (1593 – 1601) pune în lumină o altă imagine a voievodului care a ţinut piept hoardelor otomane. Pe plan extern, voievodul cu origini în colbul Bărăganului a fost apreciat de marile forţe militare ale Occidentului din ultimii ai ani secolului XVI. 
 
Numeroasele sale campanii antiotomane disputate la Călugăreni sau Giurgiu au atras atenţia capetelor încoronate ale Ligii Sfinte, care l-au susţinut pe domnul muntean în bătăliile pe care le-a purtat pentru a salva ţara de imbatabila forţă a Înaltei Porţi. 
 
În plan intern, politica dusă de Mihai Viteazul este aspru criticată de către istorici. Specialiştii consideră că tot ce-a făcut voievodul a fost să consolideze şi mai mult puterea statului feudal în care oamenii liberi trebuiau să se supună necondiţionat domnitorului care îi conducea. 
 
Românii, robii domnului Mihai
 
Arheolog şi doctor în istorie, Emilia Corbu surprinde în câteva dintre studiile sale o serie de aspecte privitoare la dezastruoasa politică internă pe care a impus-o Mihai Viteazul. 
 
Istoricul Emilia Corbu vorbeşte despre momentul în care o serie de sate din judeţul Ialomiţa au fost pur şi simplu subjugate de domnitor, din cauza politicii pe care a dus-o. Cercetarea sa face trimitere la satele de moşneni (n.r. - ţărani liberi) care au ajuns să fie legaţi de glie, după ce au fost obligaţi sau chiar siliţi să-şi vândă proprietăţile boierilor care serveau interesele domnitorului Mihai Viteazul.
 
 „Fenomenul de includere a unor sate de moşneni în domeniul boieresc sau domnesc apăruse încă din secolul XV, însă el s-a intensificat în timpul domniei lui Mihai Viteazul. Un exemplu în acest sens este satul Ciulniţa, din judeţul Ialomiţa, despre care aflăm dintr-un hrisov al lui Alexandru Ilieş, datat la 1628, faptul că însuşi voievodul a cotropit localitatea impunând biruri şi luându-le localnicilor moştenirile cu sila”, explică istoricul Emilia Corbu. 
 
Alte documente istorice vorbesc despre faptul că însuşi voievodul Mihai Viteazul cumpără 22 de sate din judeţul Romanaţi, obligându-i pe localnici să plătească dări foarte mari. 
 
Prăpădul din satele ialomiţene 
 
Dramatica politică internă a lui Mihai Viteazul nu a salvat însă satele din judeţul Ialomiţa, locul de natal al domnitorului. Hrisoavele amintesc de faptul că voievodul i-a întărit dregătorului Stoica dreptul de a cumpăra Pierseca şi Strâmba, din Bărăgan. 26 de moşneni au fost obligaţi să-i ofere acestuia ocinele (n.r. - suprafeţe transmise ereditar) lor. 
 
La 1594, Stoica dregătorul ajunsese să deţină 6 sate în judeţul Ialomiţa, plus alte câteva prin judeţe învecinate. Boierii din neamul Buzeştilor au constrâns la cedarea ocinelor alţi 15 moşneni ialomiţeni, reuşind să deţină nu mai puţin de 18 sate din întreg judeţul. 
 
„Viaţa localnicilor se schimbă însă radical. Ei au fost obligaţi să plătească danii foarte mari pentru a nu tulbura relaţia pe care o aveau cu boierii. Au fost practic transformaţi din oameni liberi într-un soi de robi”, explică istoricul Emilia Corbu. 
 
Sursele istorice amintesc de faptul că în toată perioada de domnie a lui Mihai Viteazul 21 de sate ialomiţene au fost incluse în marele domeniu feudal. 
 
Citiţi şi:
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările