FOTO Primarii neştiuţi ai Slatinei care au ridicat oraşul din colbul istoriei

FOTO Primarii
neştiuţi ai Slatinei care au ridicat oraşul din colbul istoriei

Imagine din Centrul Istoric al Slatinei: Palatul BNR, Palatul Administrativ şi Grădina publică

Slatina este una dintre localităţile cele mai vechi ale ţării, fapt dovedit de documente istorice, prima menţiune documentară fiind un hrisov domnesc semnat de Vladislav I (Vlaicu) la 20 ianuarie 1368. În municipiu puţini sunt cei care cunosc însă numele vreunui primar de dinainte de 1989, darămite unul dintre cei care au pus bazele urbei în care locuiesc acum.

Ştiri pe aceeaşi temă

Puţini ştiu că denumirea actuală de “primar” a apărut târziu. Numele uzitat pentru o perioadă lungă în scopul de a reprezenta funcţia amintită a fost aceea de “judeţ” sau “giudec”, care asigura atât conducerea oraşului, dar şi pe cea a judeţului. În lucrarea “Conducătorii oraşului Slatina – de la Vintilă Vodă (1530) şi până în zilele noastre”, scrisă de profesorul Cornel Manolescu din Slatina şi aflată în curs de apariţie (singura carte ce vorbeşte despre toţi conducătorii urbei, n.a.), se arată că, după 1831, instituţia care conduce oraşul poartă numele de Sfatul Orăşenesc (devenit, apoi - Primăria), un organ consultativ constituit din deputaţi dintre care era desemnat, anual, un prezident (preşedinte) numit “magistrat”, ce avea atribuţiile vechilor "judeţi", actualii primari de azi. Unul dintre primii “magistraţi” ai Slatinei a fost Ioan Deleanu – în anii 1835 şi 1838, care s-a obligat prin jurământ că atât el, cât şi urmaşii lui, nu vor părăsi Slatina. În timpul cât el a condus oraşul a fost amenajat primul trotuar cu piatră din granit.

Primul primar oficial al Slatinei cu această denumire a fost Mache Racoviceanu, între anii 1864-1866. De numele lui Dimitrie “Tache” Protopopescu, mare moşier, ce a condus oraşul între 1890-1892, se leagă amenajarea primelor trotuare din bazalt din actualul Centru Istoric al urbei. De asemenea, tot datorită lui, a fost posibilă construirea, ulterior, a actualului sediu al Primăriei, apoi Şcoala de băieţi nr. 1 de pe strada Ionaşcu, apoi Şcoala nr. 2 de băieţi numită iniţial “Ştefan Protopopescu”, fratele primarului Tache Protopopescu.

Marile acţiuni de urbanizare a Slatinei încep, potrivit volumului “Conducătorii oraşului Slatina – de la Vintilă Vodă (1530) şi până în zilele noastre” a prof. Cornel Manolescu, cu Ion N. Bellu, născut în comuna Oporelu, judeţul Olt, în 1880. El a condus oraşul între martie 1911-1913. La începutul mandatului său, Bellu comunica Prefecturii Olt, prin adresa Primăriei nr. 755/20 martie 1911, faptul că “pentru ziua de 22 martie 1911, orele 3 d.a., a convocat Consiliul Comunal în sesiune extra-ordinară, spre a aviza contractarea unui împrumut de 800.000 lei pentru alimentarea oraşului cu apă potabilă, înzestrarea lui cu lumină electrică, cu canalizare şi sistem potrivit oraşului, pavagii şi alte lucrări absolut necesare”. Pe 28 octombrie 1912 a avut loc inaugurarea lucrărilor de alimentare a Slatinei cu apă, ocazie cu care a avut loc şi un banchet, ambele acţiuni costând 4.000 de lei. Introducerea apei era obligatorie “pentru toate proprietăţile atât publice, cât şi particulare pe străduţele prevăzute cu conducte de apă”, acestora fiindu-le automat montate şi contori pentru apă.

Slatina sub Nicolae Marinescu Bircii

Avocat de profesie, Nicolae Marinescu Bircii a avut el un rol deosebit în istoria urbei de pe râul Olt. În perioada cât acesta a condus oraşul, respectiv între 1914-1916, s-au făcut lucrări şi ameliorări la serviciul hidraulic, s-au prelungit conductele de apă pe mai multe străzi şi au fost racordate la canal mai multe clădiri publice. Ziarul local “Vremea nouă” din 15 ianuarie 1929 îi atribuia lui Nicolae Marinescu Bircii realizări, precum: Grădina publică din faţa Palatului Administrativ (actualul Muzeu Judeţean), amenajarea terenului stadionului şi a Parcului Grădişte, grija pentru aprovizionarea oraşului cu lemne pentru săraci, străzi pavate, canalizări şi, mai ales, extinderea reţelei electrice.

Până în anul 1914, Slatina nu a avut niciun plan de sistematizare. Abia atunci, conform lucrării anterior citate scrisă de prof. Cornel Manolescu, primarul de atunci, Marinescu-Bircii, a dispus realizarea unui plan de sistematizare care, din păcate, nu a mai putut fi dus la îndeplinire din cauza izbucnirii Primului Război Mondial. Abia în 1935, spune prof. Malonescu în lucrarea sa “Conducătorii oraşului Slatina – de la Vintilă Vodă (1530) şi până în zilele noastre”, planul lui Bircii a fost readus în discuţie, respectiv a fost reluat şi pus la punct de către ing. Davidescu – “reputatul urbanist”.

La 31 ianuarie 1936, N. Marinescu Bircii este ales din nou primar, platforma sa electorală cuprinzând proiecte precum: definitivarea planului de sistematizare şi înfrumuseţare a oraşului, asfaltarea pieţei, construirea unui pod peste pârâul Sopot şi canalizarea acestuia, pavarea străzilor urbei, împietruirea cu pietriş de râu “a tuturor străzilor ce vor avea nevoie până când vor putea fi pavate şi ele”, construirea unui teatru comunal, amenajarea tuturor grădinilor şi parcurilor, împădurirea Grădiştei şi a dealurilor Slatinei, “facerea Ştrandului şi amenajarea Stadionului şi prelungirea reţelei de lumină electrică şi a conductelor de apă până la toate marginile oraşului”, construirea unui Dispensar la Clocociov şi instalarea – aici – a unui comisariat şi a unui post telefonic. Ziarul “Vremea Nouă” din 15 martie 1936 scria, la rubrica “Informaţiuni”, despre schimbările Slatinei: “În gospodăria oraşului Slatina s’au făcut simţitoare îmbunătăţiri. Raşul, care la 10 febr. era într’un hal de murdărie nemai pomenită este acum curat. Pâinea este mai bună, de greutate reglementară şi fără acele timbre ne estetice şi ne higenice care au fost înlocuite cu o taxă forfetară. În piaţă e multă regulă şi cea-ce nimeni nu ar fi crezut cu putinţă – preţurile afişate se respectă. Veniturile târgului de vite s’au triplat, iar veniturile imobilelor primăriei s’au dublat şi comuna realizează bune economii prin suprimarea sinecurilor. Populaţia are datoria să sprijine silinţele pe care D-l Primar delegat şi le dă pentru buna gospodărire a oraşului”.

Tomescu, primarul care a extins reţeaua de iluminat

Ion A. Tomescu, al rându-i, a condus destinele oraşului Slatina în două rânduri: între 28 ian. 1922-1924, şi, respectiv, între ianuarie 1925-1926. Şi el tot avocat de profesie, a avut un rol important în istoria urbei cât a fost primar – “s-a preocupat pentru asfaltarea străzilor principale cu piatră cubică de la Turtucaia. De la Aleea Oltului până la Primărie s’au refăcut trotuarele, lărgindu-se cu un metru. S’au pavat străzile: Ionaşcu, Carol I şi Lipscani, de la Primărie până la Prefectură. S’a împietruit strada Gării, de la str. Drăgăneşti până la gară şi pe aceeaşi stradă s’au făcut trotuare de asfalt, din str. Vintilă-Vodă până la gară. S’a făcut şoseaua Clocociov, care înlesneşte mult comunicaţia şi s’a preocupat de procurarea unui motor mare pentru uzina electrică a oraşului”, se arată în volumul prof. Cornel Manolescu.

Constantin V. Stavarache şi-a lăsat şi el amprenta în perioada cât a condus capitala Oltului, între 8 martie 1926 – 25 oct. 1926, 31 mai 1935 – 31 ian. 1936. El şi-a legat numele de unele lucrări de interes general ce îi asigură recunoaşterea obştească: lărgirea Canalului Sopot şi podul de beton peste pârâul Sopot, împietruirea străzilor mărginaşe, repararea bulevardului Gării, aducerea a 25 de vagoane de granit pentru repararea străzii Vintilă Vodă, cumpărarea unei pompe de vidanje, mărirea uzinei electrice şi extinderea reţelei de iluminat şi a canalelor, pe Grădişte au fost sădite aproape 800 de specii de pomi şi s-a făcut o frumoasă poartă din stejar în stil naţional – una similară fiind montată şi în Grădina Regina Elisabeta, a fost inaugurată biblioteca comunală, au fost dărâmate magherniţele din piaţă ce serveau drept hale, a fost amenajată cazarma pompierilor, au început lucrările pentru Piaţa oraşului (în 1935) ş.a.

Cine a ridicat zidul de sprijin de pe strada Vintilă Vodă

Corneliu I. Gorunescu este şi el unul dintre edilii Slatinei a căror prezenţă la cârma destinelor locuitorilor oraşului nu a trecut fără urmări care se văd şi astăzi. A condus urbea între 7 iulie 1941 - 28 oct. 1944. Înainte de aceasta, între aug. - oct. 1940, avocatul Corneliu Gorunescu a fost “ajutor de primar”, pentru ca edil să fie numit de Ministerul Afacerilor Interne la 26 martie 1941, depunerea jurământului fiind câteva zile mai târziu.

Printre realizările edilitare şi social-economice ale acestuia putem enumera: începerea lucrărilor de amenajare a piaţetei de la Gara oraşului, s-a construit un pod pe strada Magaziilor, s-a amenajat Parcul Stăncescu de lângă Spitalul Judeţean, s-a înlocuit conducta de refulare pentru alimentarea oraşului cu apă, s-a modificat faţada imobilului fost Hotel Regal, s-a împrejmuit târgul săptămânal şi cimitirul oraşului, s-a construit Canalul Sopot, s-au asfaltat trotuarele de pe strada Carol I, s-a construit zidul de sprijin de pe strada Vintilă Vodă, a fost pavat târgul săptămânal etc.

Ulterior, şi primarii care au condus oraşul au contribuit, fiecare în felul său şi pe măsura priceperii, pentru ca Slatina să se modernizeze continuu, proces care continuă şi în prezent. 

 

Vă mai recomandăm, pe aceeaşi temă:

Edilii care au pus bazele dezvoltării Focşaniului: Dumitru Căian a adus în oraş iluminatul public, Ştefan Graur a introdus apa şi a pavoazat străzile

Primarii care au ridicat Constanţa. De la primul bulevard de la malul mării până la staţiunea Mamaia

Ştefan Borş, primarul care a gândit Tulcea de astăzi. În timpul mandatelor sale s-a realizat cadastrul oraşului

Acum o sută de ani - imagine panoramică cu Şcoala de băieţi ''Ionaşcu'' şi Palatul Comunal/Primăria... (FOTO: Muzeul Judeţean Olt)

Imagini din aceeasi galerie
  • Acum o sută de ani - imagine panoramică cu Şcoala de băieţi ''Ionaşcu'' şi Palatul Comunal/Primăria... (FOTO: Muzeul Judeţean Olt)
  • Intrarea în Centrul Vechi al Slatinei - mai 2013... (FOTO: Mugurel Manea)
  • Acum o sută de ani: imagine cu Palatul Băncii Slatina, Palatul Administrativ şi Grădina Publică... (FOTO: arhiva Muzeului Judeţean Olt)
  • Imagine cu sediul BNR Slatina, Muzeul Judeţean Olt (Palatul Administrativ) şi Parcul ''Eugen Ionescu'' (Grădina Publică) - mai 2013...  (FOTO: Mugurel Manea)
  • Centrul Slatinei, imagine din faţa Palatului Administrativ - la graniţa sec. XIX - XX... (FOTO: arhiva Muzeului Judeţean Olt)
  • Acum o sută de ani - Strada Bucureşti (stg.), cu Berăria din centru/Casa Hanciu şi strada Lipscani (dr.)... (FOTO: arhiva Muzeului Judeţean Olt)
  • Mai 2013: Berăria/Casa Hanciu încă rezistă sub numele ''Vechea Berărie'', iar strada Bucureşti a devenit Mihai Eminescu (stg.), plus aceeaşi stradă Lipscani (dr.)... (FOTO: Mugurel Manea)
  • Acum o sută de ani - strada Lipscani şi Cafeneaua ''Minerva''... (FOTO: arhiva Muzeului Judeţean Olt)
  • Mai 2013 - strada Lipscani, cafeneaua nu mai este... (FOTO: Mugurel Manea)
  • Mai 2013 - strada Lipscani, cafeneaua nu mai este... (FOTO: Mugurel Manea)
  • În prezent - Imagine cu strada Lipscani... (FOTO: Mugurel Manea)
  • Mai 2013 - Imagine cu strada Lipscani... (FOTO: Mugurel Manea)
  • Acum o sută de ani - intersecţie din Centrul Vechi... (FOTO: arhiva Muzeului Judeţean Olt)
  • În prezent - intersecţie din Centrul Vechi... (FOTO: Mugurel Manea)
  • Acum o sută de ani - strada Bucureşti...  (FOTO: arhiva Muzeului Judeţean Olt)
  • În prezent - strada Bucureşti a devenit strada George Poboran... (FOTO: Mugurel Manea)
  • Acum o sută de ani - Palatul Comunal... (FOTO: arhiva Muzeului Judeţean Olt)
  • În prezent - Primăria Slatina... (FOTO: Mugurel Manea)
  • Casa Fântâneanu (stg.) şi Muzeul Judeţean Olt (dr.), fost Palatul Administrativ... (FOTO: Mugurel Manea)
  • Intrarea în Slatina dinspre Podul Olt... (FOTO: arhiva Muzeului Judeţean Olt)
  • Mai 2013 - intrarea în Slatina dinspre Podul Olt... (FOTO: Mugurel Manea)
  • Palatul Administrativ... (FOTO: arhiva Muzeului Judeţean Olt)
  • Mai 2013 - Palatul Administrativ găzduieşte Muzeul Judeţean Olt... (FOTO: Mugurel Manea)
  • Catedrala Ortodoxă şi casa în stil neoclasic italian a dr. Gheorghe Kitzulescu...  (FOTO: arhiva Muzeului Judeţean Olt)
  •  Catedrala Ortodoxă a rămas în picioare, dar casa dr. Ghe. Kitzulescu a fost demolată în anii '80 pentru un bloc... (FOTO: arhiva Muzeului Judeţean Olt)
  • Imagine panoramică cu Centrul Vechi al Slatinei şi Dealul Grădişte - mai 2013    (FOTO: Mugurel Manea)
  • Acum o sută de ani - Şcoala de băieţi ''Ionaşcu'' de pe strada cu acelaşi nume... (FOTO: arhiva Muzeului Judeţean Olt)
  • Fosta şcoală de băieţi ''Ionaşcu'' adăposteşte Casa Corpului Didactic Olt - mai 2013...    (FOTO: Mugurel Manea)
  • Gelateria-cofetărie ''Atletul Albanez'' a rezistat tuturor vicisitudinilor istoriei şi funcţionează şi acum - mai 2013...   (FOTO: Mugurel Manea)
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările